Acum lucrurile sunt mult mai complicate, iar asigurarile presedintelui Putin, potrivit carora Rusia nu vrea razboi in Ucraina si nici sa anexeze Crimeea, nu au convins Occidentul de intentiile pasnice ale Kremlinului. Chiar daca la modul teoretic, capitalele UE au vorbit de posibile sanctiuni instituite impotriva Rusiei: inclusiv o plafonare a importurilor de gaze, o restrictionare a operatiunilor pe pietele mondiale de capital sau o inghetare a activelor rusesti din strainatate, evaluate de expertii Credit Suisse , la 270 miliarde de dolari, adica 13% din PIB.

E adevarat, majoritatea analistilor nu cred ca UE va recurge imediat la sanctiuni si, chiar daca va alege aceasta varianta, ele nu vor fi aplicate, intr-o prima faza, in privinta importurilor de gaze. Nu trebuie uitat ca 50% din necesarul Germaniei de gaze naturale si 39% din cel de petrol provin din Rusia. In cazul Italiei, procentul, la gaze naturale, este de 39%. In plus, incalcarea contractelor existente, ar putea determina Gazprom sa apeleze la justitie. Asta se intampla acum, dar in urmatorii cel mult doi ani, situatia va fi cu totul alta.

Desigur, toata povestea asta cu Rusia si Ucraina a picat intr-un moment delicat pentru UE, care, pe fondul crizei financiare, nu avea nevoie de cheltuieli suplimentare. Dar nici sa stai tot timpul la panda nu se poate. Fireste, strategia de securitate energetica a UE va fi modificata in functie de rezolvarea situatiei din Ucraina. Dar Rusia a pierdut deja increderea europenilor, care vor trece mai repede la actiuni concrete.

Deocamdata si-au sporit rezervele de gaz pana la 49% din capacitatea totala a depozitelor, cantitate suficienta pentru aproximativ doua luni. In plus, s-a apelat la alti furnizori, in special din Norvegia, Marea Britanie. In al treilea rand, europenii vor spori achiziiile de gaze lichefiate si, de ce nu, de gaze de sist din Statele Unite. Dar pentru asta este nevoie de terminale pentru preluarea gazelor. Cele existente sunt insuficiente, asa ca se vor construi altele. Un proces care a inceput deja.

E.On, unul dintre cei mai mari clienti ai Gazprom a incheiat un contract pe 20 de ani cu firma canadiana Goldoro, de la care va cumpara anual 5 milioane tone de gaz lichefiat. Dupa Lituania, Finlanda si Estonia vor deveni independente de gazul rusesc, odata cu finalizarea constructiei a doua terminale pe ambele maluri ale Golfului finic si a gazodoctului care va uni cele doua puncte. Iar acesta nu este decat inceputul sfarsitului suprematiei Gazpromului in Europa.