Saptamana viitoare, mai precis pe 6 septembrie, miniştrii energiei dn Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană vor demara negocieri vizand sectorul energetic. Discutiile vor aborda inclusiv tema gazelor rusesti. Intrebarea este daca se va ajunge la o intelegere. Nu, raspund cei mai multi dintre expertii consultati de presa moscovita.

E posibil un compromis, dar o solutie de lunga durata este exclusa, cel putin in aceasta faza. Chiar si compromisul va fi unul dureros, dar numai pentru Moscova, constransa sa cedeze sub presiunile unui Occident dornic sa ajute Ucraina pentru a distruge Rusia, sunt de parere analistii rusi.

Zilele trecute, comisarul european pentru energie, Gunter Oettinger, a respins ideea ca autoratitatile de la Kremlin sa foloseasca livrarile de resurse energetice drept parghie pentru influentarea Europei. "Nu cred ca Vladimir Putin va face din componenta energetica a relatiilor noastre un instrument al politicii sale", a spus oficialul european intr-un interviu acordat publicatiei germane Bild.

Totusi, a adaugat el, Comisia europeana pregateste masuri pentru eventuale perturbari in alimentarea cu gaze naturale pe perioada de iarna. La nivel oficial, Rusia nu a comentat nici aceasta afirmatie, nici altele de acest gen lansate in ultimul timp. "Din punctul de vedere al Rusiei, sistarea exporturilor de gaze ar fi o decizie sinucigasa", a estimat insa analistul Dmitri Oreskin. Imediat ce Moscova va opri livrarile spre Occident, a explicat el, China va incepe sa "stranga Gazpromul cu usa, in incercarea de a obtine o reducere a pretului la gaze".

Santajul, cea mai utilizata arma

In opinia expertului, Europa nu poate sta cu maiinile incrucisate, pentru ca surprize pot apare, dar nu din partea Moscovei. De altfel, chiar Oettinger a dat de inteles ca problemele ar putea apare in Ucraina. "Cauze pot fi numeroase, spre exemplu un atac terorist", a apreciat el in acelasi interviu pentru Bild.

In schimb, presa moscovita aminteste ca Ucraina a adoptat la inceputul lunii august un proiect de lege care permite Kievului, in caz de necesitate, sa intrerupa tranzitul de resurse energetice pe teritoriul ei. E adevarat ca, ulterior, ministrul ucrainean al energiei a afirmat ca tara sa nu va recurge la o asemenea masura. "Ucraina niciodata nu va opri transportul de gaze rusesti", a asigurat Iuri Prodan.

Cateva zile mai tarziu, premierul Arsenie Iatseniuk a iesit, la randul lui, la rampa, anuntand ca, pentru a trece de sezonul rece, Ucraina mai are nevoie de inca 5 miliarde de metri cubi de gaze ruseti, desi pana acum Kievul declarase in repetate randuri ca se descurca si fara carburantul livrat de Gazprom, caruia i-au fost varsate recent 10,54 milioane de dolari din datoria acumulata de Naftogaz.

Aparent, totul pare in regula, cu o singura exceptia: pretul gazelor rusesti. Expertii rusi sunt convinsi ca aceasta va fi, de fapt, tema principala a discutiilor programate pentru 6 septembrie. La inceputul anului, pretul stabilit pentru Ucraina a fost de 268,5 dolari/1000 de metri cubi. Pe fondul crizei declansata de anexarea Crimeei de catre Rusia si a neintelegerilor financiare dintre Gazprom si Naftogaz, el a crescut la 485 dolari/1000 de metri cubi.

Kiev a anuntat ca nu va achita niciodata un astfel de pret. Sub presiunea UE, Moscova a propus un tarif de compromis de 385 de dolari/1000 de metri cubi, respinsa insa de Ucraina. Prin urmare, chestiunea a ramas in suspans. Va fi gasita o varianta agreata de toate partile implicate? Posibil, dar santajul va juca aici un rol major, asa cum, de altfel, s-a intamplat si pana acum, sustin analistii rusi. Totul depinde "armele care vor fi aruncate pe masa", au adaugat ei.