Fie că este de scurtă sau de lungă durată, absolvirea unui curs oferă un avantaj competitiv, un bagaj mai mare de cunoştinţe şi plus-valoare pe piaţa muncii. Care sunt programele de instruire la care apelează cei mai mulţi dintre angajaţi?


Programele de leadership şi dezvoltare a abilităţilor de management, precum şi cele de negociere şi vânzări sunt cursurile de perfecţionare cele mai frecventate de angajaţi de la declanşarea crizei, potrivit companiilor organizatoare de traininguri. La propunerea companiei sau din dorinţa angajatului, astfel de cursuri aduc un plus de siguranţă la locul de muncă. Tocmai de aceea, companiile de profil îşi îmbunătăţesc oferta, pentru 2013 programele de acest tip fiind tot mai frecvente. Marius Opriş, partener Ascendis, susţine că din topul celor mai frecventate cursuri au dispărut cele care nu aduc un venit cert, cuantificabil în bani. La polul opus se află trainingurile de vânzări şi de dezvoltare a abilităţilor de management, în această zonă existând cele mai importante nevoi ale companiilor. În cazul acestor cursuri, ROI-ul (Return On Investment - n.r.) este mare şi garantat. Când vine vorba despre instruirea angajaţilor, piaţa se împarte în management şi non-management. „În ceea ce priveşte cursurile de management, topul a fost dominat de cele de leadership, management al schimbării, management strategic, managementul echipei şi al oamenilor”, afirmă Opriş.

La fel de căutate sunt şi programele de perfecţionare unde se ţin cursuri mai tehnice, de tipul management de proiect, finanţe pentru nonfinanţişti, retail management sau marketing strategic. Tendinţa este confirmată şi de Radu Dan Mihăescu, preşedinte & director general al CODECS. Acesta susţine că cei mai mulţi dintre absolvenţi au urmat trainingurile ţinute în cadrul unor programe precum cel de Management de Proiect, Certificat sau Diplomă Profesională în Management, MBA, Business Operations şi Supply Chain Innovation, Strategy and Management.

Tendinţa pe Nonmanagement
Dacă pentru salariaţii din top şi middle management tendinţa este cât se poate de clară, pentru cei din sectorul non-management direcţiile sunt ceva mai diversificate. Astfel, cei mai mulţi dintre aceştia s-au îndreptat către cursurile de vânzări, customer service sau negociere. Marius Decuseara Brandenburg, country manager Trend Consult România, arată că, în 2012, la cursurile de vânzări au participat peste 1.000 de persoane, în timp ce la trainingul de customer service au fost peste 500 de absolvenţi. Programele de management şi negociere au atras peste 200 de participanţi, iar cele de luare a deciziilor, rezolvare a problemelor, eficienţă personală sau abilităţi de prezentare, peste 100 de persoane. Topul celor mai frecventate cursuri la Trend Consult este completat de cel de creativitate şi inovaţie, care a înregistrat pe tot parcursul anului până la 100 de participanţi.

„Anul acesta am remarcat o revenire a cererii pe cursurile şi evenimentele legate de comunicare şi lucru în echipă, după un ritm extrem de lent în ultimii trei ani. Nevoia de acest tip de dezvoltare a existat şi după 2009, însă i-a fost acordată o prioritate redusă din cauza situaţiei economice.

Situaţia nu putea continua în acelaşi sens, ea schimbându-se odată cu dezgheţarea businessului, în general, şi a bugetelor de training”, adaugă reprezentantul Trend Consult.

Cine sunt cursanţii

Cei mai mulţi dintre cursanţi provin din domenii precum FMGC, IT&C, banking, pharma şi sectorul industrial. Profilul celui care urmează un curs de perfecţionare profesională depinde de fiecare training în parte. De exemplu, în cazul MBA-ului, cei mai mulţi dintre absolvenţi au vârsta cuprinsă între 30 şi 35 de ani, o experienţă medie în muncă de şapte ani, din care cinci petrecuţi într-o poziţie de management. Sunt angajaţi cu normă întreagă, au studii superioare şi provin din companii cu peste 500 de salariaţi, cu capital majoritar privat. O proporţie de 60% dintre ei sunt bărbaţi, iar 40% femei. Cursanţii MBA provin preponderent din top management şi administrativ. De obţinerea unei diplome în management sunt interesaţi mai mult bărbaţii. Potrivit reprezentantului CODECS, aproape 70% dintre participanţi sunt bărbaţi şi doar 30% femei. De asemenea, ei au vârsta cuprinsă între 31 şi 45 ani, sunt angajaţi cu normă întreagă, au studii superioare şi provin din societăţi multinaţionale, companii cu peste 1.000 de angajaţi. Cât priveşte categoria non-management, reprezentantul Trend Consult spune că aici vârsta cursanţilor porneşte de la 20 de ani şi depăşeşte 50 de ani, cu o pondere mai mare a tinerilor, în general.
Majoritatea lor provine din companii multinaţionale, din domeniul bancar, telecom, servicii, domeniul industrial şi bunuri de larg consum. Cu toate că, aparent, pregătirea şi perfecţionarea par a fi mai mult o preocupare a fiecărui salariat în parte, angajatorii alocă atât bugete, cât şi o importanţă crescută pentru dezvoltarea profesională a personalului.

Cât cheltuieşte compania
Ca să îi trimită pe cei din middle şi top management la cursuri de perfecţionare, companiile au investit în 2012, în medie, între 400 şi 450 euro pe angajat. Asta în timp ce, pentru segmentul  non-management, sumele sunt cuprinse între 200 şi 250 de euro. Faţă de 2011, cifrele au rămas aproximativ constante, cu fluctuaţii de plus-minus 10-20 %, în funcţie de anumite perioade ale anului, după cum declară Radu Dan Mihăescu. La rândul său, Marius Opriş, de la Ascendis, spune că peste 90% dintre participanţi ajung să urmeze cursurile companiei sale, trimişi de către firma la care lucrează. Cei mai mulţi dintre participanţi vin la cursuri la initiaţiva companiei pentru care lucrează, dar au libertatea de a-şi alege programul care le este cel mai util. „E bine de luat însă în considerare faptul că din ce în ce mai multe organizaţii au un sistem intern de înscriere la cursurile oferite de către companie, aşa că, în acest caz, deşi selecţia furnizorilor este făcută de firmă, angajatul este cel care alege să meargă la un curs sau altul, în funcţie de nevoile personale şi reputaţia cursului”, după cum spune Brandenburg. Tot acest trend, care pare să se păstreze şi în 2013, duce piaţa de traninig, respectiv sumele investite atât de angajat, cât şi de angajatori, la 20 de milioane de euro, nivel asemănător cu cel înregistrat în 2011, potrivit reprezentantului Codecs.


Cât costă un curs:
Cele mai multe dintre trainingurile în diverse domenii au un tarif cuprins între 200 şi 650 de euro, în funcţie de durata lor. Trainingurile pentru manageri au preţuri mult mai mari, astfel că la marile companii de profil ele pot varia între 2.000 şi 17.000 de euro.
Aceste tarife sunt asemănătoare cu cele percepute pentru MBA-uri, ale căror preţuri pleacă de la câteva mii de euro şi pot ajunge la câteva zeci de mii, în funcţie de instituţia care le organizează şi le certifică.
De exemplu, un program MBA desfăşurat la Codecs, în parteneriat cu Open University Business School, se ridică la 16.000 lire sterline şi poate fi parcurs într-o perioadă de minimum 3 ani şi maximum 7 ani.

Ce obţine angajatorul
După alegerea cursului, angajatul şi angajatorul semnează o convenţie, în care sunt menţionate obligaţiile salariatului rezultate în urma beneficierii de forma de instruire. În cazul încetării raportului de muncă dintre angajator şi angajat, din cauze imputabile salariatului, la cererea sau prin demisia acestuia, pentru această formă de instruire a angajatului, pe cheltuiala angajatorului, suma datorată de către salariat companiei va fi returnată astfel:
- în primele şase luni de la finalizarea cursurilor, angajatul datorează valoarea integrală a costurilor de instruire;
- 6-12 luni – angajatul datorează o sumă echivalentă costului de instruire, din care se scade cota parte aferentă lunilor lucrate de la data finalizării cursului până la data emiterii notificării de încetare a activităţii;
- peste 12 luni de la finalizarea formei de instruire, angajatul nu mai datorează nicio sumă angajatorului. De asemenea, în termen de 30 de zile de la finalizarea instruirii, angajatul este obligat să transmită persoanelor interesate din companie cunoştinţele dobândite în timpul cursului urmat, prin realizarea unor materiale/prezentări cu titlu informativ.
Sursa: companie financiară


La cât timp se recomandă urmarea unei forme de instruire profesională
Radu Dan Mihăescu (Codecs):

„Cred că depinde foarte mult de tipul de curs ales. Dacă vorbim despre înscrierea la programul de MBA, este foarte importantă experienţa managerială anterioară, or asta înseamnă, în mod normal, o prezenţă de cel puţin 5-7 ani pe piaţa muncii. De cealaltă parte, putem vorbi de cursul de Management de Proiect. Aici programul poate fi urmat imediat după facultate, mai ales dacă elementele de bază au fost studiate în cadrul facultăţii. Totuşi, aş spune că este un aspect care ţine mai degrabă de experienţa acumulată şi nu neapărat de timpul trecut de la finalizarea studiilor universitare. Nu toate programele noastre condiţionează absolvirea studiilor superioare, dar majoritatea recomandă practica în domeniul studiat. În acest sens, cred că după aproximativ 2-3 ani de experienţă pe piaţa muncii, un curs de dezvoltarea profesională care să aducă plus-valoare la nivel de cunoştinţe este binevenit.”

Marius Decuseara Brandenburg (Trend Consult):
„Momentul pentru a merge la un curs trebuie ales în funcţie de nevoia de creştere a performanţei în business, nu în funcţie de anii trecuţi de la încheierea facultăţii sau de la ultimul curs făcut. Pur şi simplu, atunci când o astfel de nevoie de dezvoltare este identificată, cu cât mai repede este acoperită, cu atât mai bine. Cred că valoarea pregătirii profesionale nu a scăzut în ochii românilor pe durata acestei crize, ci doar bugetele de training. Oamenii simt nevoia să înveţe lucruri noi, să fie capabili să se adapteze mai rapid, să fie pregătiţi pentru orice schimbare care apare în mediul de business. Cu cât eşti mai interesat de pregătirea proprie, cu atât eşti mai conştient că lucrurile nu se vor întoarce la situaţia de înainte de 2009. Schimbarea este noua stare de normalitate, aşa că fiecare dintre noi trebuie să fie pregătit să acţioneze şi să reacţioneze rapid. Nu te poţi baza pe lucruri învăţate acum 5-10 sau 15 ani, trebuie să fii la curent cu noile tendinţe, descoperiri, metode.”