Cauzele acestor mișcări ale scoarței terestre din România sunt de ce mai multe ori naturale, însă specialiștii nu exclud nici intervenția omului.

Studiile efectuate pe teritoriul țării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potențiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarța terestră. Foarte puține seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.

În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munților Carpați, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puțin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă și cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9 grade pe scara Richter.

* Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 și 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade și respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.

Directorul științific al al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, explică: "Din secolul 19 încoace a fost un grup de trei cutremure majore, în 1802, 1829, 1838, dar seismul din 1802 a fost considerat cel mare cutremur produs în România, în zona Vrancei, cu 7,9 grade pe scara Richter și cu pagube majore. Ca să vă dau un exemplu din relatările vremii, atunci au fost grav avariate toate bisericile din București, iar acesta s-a resimțit destul de bine chiar și la Moscova. În ceea ce privește victimele, situația a fost puțin diferită de ceea ce se întâmplă azi. Deși nu există date, victimele nu au fost atât de multe pentru că relatările spun că s-a produs într-o zi de duminică, după slujba din biserică și acest lucru a salvat multe vieți omenești. Ulterior a fost o pauză, o activitate seismică mai mică, iar cutremurele înregistrate au fost apropiate de 7 grade. În secolul XX a urmat un alt grup de cutremure, cel din 1940, din 1977 și cel din 1986, însă primele două, cu magnitudini de 7,7 și respectiv 7,4 grade, au avut efecte majore. După 1990, au fost cele două cutremure din luna mai, la interval de 12 ore unul de altul unul, de 6,9 și de 6,4 grade pe Richter, iar, dacă venim mai încoace, a fost seismul de 6 grade, în anul 2004, care nu a produs pagube. În cazul cutremurelor vrâncene pagubele se produc la peste 7 grade. Pe măsura ce magnitudinea este mai mică, nu mai sunt pagube, dar acestea sunt simțite, chiar și cele de 5 grade".

* Capitala României — București — resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de șoc, dar și din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil și cu depozite de roci noi, de altfel, fiind și cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.

"Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar și alte localități precum Iași, Craiova, Ploiești, Focșani și chiar și localitățile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcție față de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova și sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureștiul este exact pe această direcție. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine", a explicat Radulian.

Bucureștiul rămâne una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.

Primăria Capitalei a publicat recent lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de risc seismic. 190 de clădiri din București sunt considerate pericol public în caz de cutremur, încadrându-se în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbușire, dar care nu prezintă pericol public.

Alte 302 clădiri intră în clasa II de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore, dar a căror prăbușire e puțin probabilă, iar 76 de clădiri sunt incluse în clasa III de risc seismic. Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgențe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1.625.

Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri.

* Specialiștii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, față de alte zone seismice, atât ca mărime cât și ca număr și ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Rețeaua INFP detectează în prezent și cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.

De altfel, nu toate zonele țării prezintă același nivel de risc seismic sau același grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova și Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violență mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mișcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic și de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul și estul țării, în timp ce în Transilvania și în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.

În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al țării, acestea fiind zona Făgăraș-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crișana, Maramureș, Podișul Transilvaniei și Câmpia Româna.

Experții INFP precizează că zona Făgăraș-Câmpulung este, de asemenea, o zonă periculoasă, dar sunt cutremure crustale, de suprafață, la o adâncime de până în 30 de kilometri. Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în această zonă, în anul 1916. E o zonă periculoasă, chiar dacă sunt cutremure mai mici, de suprafață, pentru că efectele sunt mai mari în zona epicentrală. Cutremurele crustale apar în partea superioară a scoarței și produc efecte mari în zona epicentrului. De exemplu, cel de 5,5 grade din zona Vrancea de adâncime s-a simțit chiar și în Republica Moldova și Bulgaria. Dacă ar fi fost în zona Galați, să zicem, un cutremur de suprafață de o astfel de intensitate ar fi produs pagube acolo, dar nu s-ar fi simțit la București.

De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafață, este periculoasă pentru că sunt mai dese și au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de granița cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem și frecvența cutremurelor, pentru că din studiile INFP apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galați către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter și au cam aceleași caracteristici ca și seismele de suprafață: produc pagube acolo unde se produc. Mai este zona Crișana-Maramureș, tot cu cutremure de suprafață, dar aici nu există decât date istorice, mai puțin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente și nici foarte mari.

* România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase cutremure de suprafață, de mică intensitate, în Moldova, zona Galați, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. Analiza făcută până în prezent de specialiștii INFP nu arată vreo legătură între exploatările petroliere din zonă și aceste cutremure, însă în aceste zile vor fi prezentate concluziile finale.

"Zona Galați este o zonă seismică, dar la fel nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvența care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvență de acest tip în zonă respectivă și ne-a luat puțin prin suprindere, pentru că nu ne așteptam. Și aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfășoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie și până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galați. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură. Acum sunt ceva mai puține, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniștire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai așteptăm puțin, cel puțin o săptămână", a comentat Mircea Radulian.

Cauzele producerii cutremurelor în România sunt tectonice, în Vrancea fiind o zonă particulară, concentrată, cu seisme de adâncime mare, iar în restul teritoriului se desfășoară o activitate de suprafață, cu cutremure produse la adâncime mică, de 30-40 de km. Sunt anumite sisteme de falii mai mari, bine evidențiate, cum ar fi zona Făgăraș, care se pot activa la anumite intervale de timp mai mari sau mai mici pentru că sunt cauzate de tensiuni care apar în scoarța terestră și care trebuie să se elibereze.

Specialiștii afirmă că mai există și cutremure induse, nu neapărat datorită forțelor tectonice, ci pentru că există o activitate intensă umană și care poate să perturbe zona respectivă, dar sunt mici și nu sunt periculoase, însă se poate întâmpla. "Nu s-a constatat că exploatările petroliere au produs cutremure induse. Cele cu efecte ceva mai mari sunt exploatările hidraulice, cu efecte asupra scoarței, și mă refer la bazinele mari sau zonele unde se fac explozii", consideră directorul științific Mircea Radulian.

* "Trebuie să ne obișnuim cu aceste fenomene, la fel cum ne obișnuim cu alte fenomene meteo, precum grindină, inundații. Nu suntem bucuroși, dar trebuie să ne pregătim și să găsim o modalitate de a conviețui cu ele. Pentru că ne sunt date. Oamenii trebuie să trăiască și faptul că suntem confruntați cu astfel de fenomene, trebuie să fim mai puțin panicați și frământați, pentru că astfel de fenomene s-au produs și se vor mai produce în viitor", a transmis Mircea Radulian.

* În cazul producerii unui cutremur de mare intensitate oamenii sunt sfătuiți să stea sub pereții de rezistență ai locuinței, să nu folosească liftul sau scările și să aibă o trusă care să conțină, cel puțin, apă, conserve, medicamente, dar și fluier și lanternă. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a postat pe site-ul instituției regulile și măsurile de protecție pe care trebuie să le aplice cetățenii în cazul producerii cutremurelor.

Evitarea aglomerării spațiilor de la locul de muncă sau din locuință cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism și amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia sau în spațiul de lucru; amplasarea echipamentelor tehnice și aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile — de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, mașini de spălat, frigidere etc. astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism; fixarea aparatelor în așa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur; amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și nu există pericolul de contaminare și de incendiu; procurarea în locuință a cel puțin unui extinctor și amplasarea acestuia într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potențiale de incendiu; învățați utilizarea acestuia, recomandă IGSU.

De asemenea, pompierii îi sfătuiesc pe oameni ca în caz de cutremur să încerce să nu se panicheze și să nu iasă din casă pentru că scările sunt vulnerabile și pot fi primele care se pot dărâma.

"Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta. Protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul (...) Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic. Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur", precizează IGSU.

* Cutremurul din 26 octombrie 1802
Acesta își păstrează renumele de 'cutremurul cel mare' (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simțit de la Sankt Petersburg până în insulele grecești de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbușit turnul mănăstirii Colțea. În București au căzut toate turlele bisericilor și multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

* Cutremurul din 6 octombrie 1908
Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice și care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din București și din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului și a Vrancei și unde s-au dărâmat multe locuințe.

* Cutremurul din 10 noiembrie 1940
Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecințele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul și centrul Moldovei, dar și în nord-estul Munteniei. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%, deși majoritatea clădirilor erau din lemn. În București, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase și la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova.

După cutremur, Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcția clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.

În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcția clădirilor.

* Cutremurul din 4 martie 1977
Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter și a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în București, acolo unde au fost și cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniți peste 11.000 de oameni și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Numai în București s-au prăbușit 33 de clădiri și blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică.

Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreaga zonă balcanică.

* Cutremurul din 31 august 1986
Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter și adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informația, nicicând confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, și-ar fi pierdut viața în urma acestui seism.

* Cutremurele din 30 și 31 mai 1990
Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică — un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.

* Cutremurul din 27 octombrie 2004
Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale, scrie Agerpres in pagina electronica.