In 1990, in trei orase din Rusia - Moscova, Buinaks si Volgograd - au fost aruncate in aer blocuri de locuinte. Au murit, atunci, 300 de oameni. O stare de panica a cuprins Rusia. Putin, pe atunci premier, a reactionat ferm, ordonand trupelor sa intre in Cecenia si promitand sa-i distriga pe rebelii islamisti, considerati de Kremlin drept autori ai acelor acte teroriste, scrie Wall Street Journal.

Aceasta atitudine categorie i-a asigurat, de altfel lui Putin, pe atunci un personaj aproape necunoscut, fotoliul de presedinte. Mai departe, el a actionat la fel. Cu Putin in frunte, Rusia nu a stiut ce inseamna mila fata de teroristi. Asa a fost si in cazul atentatului de la teatrul din centrul Moscovei, in 2002, si in 2006, in cazul dramaticului episod cu luarea a peste 1000 de ostatici intr-o scoala.

"Cu astfel de oameni nu se poate discuta decat in limbajul metodelor aspre.Ei nu inteleg alta limba", declara Putin in 2001, la cateva luni dupa atentatul din 11 septembrie. Pentru ca luna trecuta, de la tribuna ONU el sa afirme: "In urma cu 50 de ani, strada m-a invatat o regula: daca bataia e inevitabila, atunci trebuie sa dai primul. De aceea este mai bine sa ne luptam cu ei acolo decat sa asteptam aici", sublinia liderul de la Kremlin in discursul sau de la Natiunile Unite.

"Privind in trecut la modul in care Putin a raspuns provocarilor terorismului, este evident ca el alege intotdeauna varianta fortei. O strategie aplicata in marea majoritate a cazurilor de acest gen. In situatia data, acest lucru poate anunta o intensificare a campaniei ruse in Siria", este de parere analistul Varvara Pahomenko.