Degrigolada francului elvetian ii va costa scump de participantii la Forumului de la Davos care, potrivit calculelor agentiei Bloomberg, numai pentru o sticla de Dom Perignon vor trebui sa scoata din buzunar la hotelul Seehof, cel mai bun din oras, peste 400 de dolari (340 de euro).

Plasata oficial sub tema "noul context mondial", reuniunea de anul acesta, la care si-au anuntat, printre altii, prezenta 1.500 de sefi de intreprinderi si cel putin 300 de sefi de stat sau de guvern, ar trebui ofere raspunsuri la numeroase intrebari, in special de factura monetara, ale momentului.

Lasand la o parte decizia Bancii centrale a Elvetiei de a abandona pragul de 1,20 euro pentru franc, Forumul de la Davos are loc intr-un moment crucial pentru zona euro. Pentru ca joi, toate privirile se vor indrepta spre Frankfurt, acolo unde, la sediul Bancii Centrale Europene, presedintele institutiei, Mario Draghi, va prezenta, cel putin pe scurt, programul sau soc de lupta impotriva deflatiei.

O chestiune care nu trezeste unanimitate printre tarile din zona euro si care, cu siguranta, se va numara printre subiectele "fierbinti" ale intalnirii de la Davos, unde cu mare interes este asteptata interventia directorului general al FMI, Christine Lagarde, dar si punctul de vedere al cancelarului german, Angela Merkel.

Dar nu numai BCE va intra in lumina reflectoarelor. "Coordonarea politicilor monetare va fi cu siguranta dezbatuta", a explicat Gilles Moec, economist la Bank of America. Motivul este simplu: in timp ce economia Europei bate pasul pe loc, Statele Unite afiseaza o relansare viguroasa. "Rar s-a intamplat ca decalajul dintre cele doua continente sa fie atat de puternic", a comentat Moec.

O realitate care ameninta lumea cu o serioasa dezordine monetara, spre marea ingrijorare a sefilor de intreprinderi. Printre altii, la Davos vor sosi Carlos Ghosn (Renault-Nissan), Paul Bulcke (Nestle), Michael Dell (Dell), Joe Kaeser (Siemens) sau Bill Gates.

Alta chestiune care va fi amplu analizata la Davos: Grecia. Duminica, 25 ianuarie, la numai cateva ore de la inchiderea Forumului, alegerile legislative ar putea conduce la putere formatiunea stangii radicale, Syriza. Liderul ei, Alexis Tsipras, a cerut o reesalonare a datoriei publice a tarii sale, care depaseste 175% din PIB. Este evident ca, in cazul unei victorii a Syriza, temerile privind o iesire a Greciei din zona euro se vor reaprinde.

De pe agenda de lucru nu va lipsi, desigur, petrolul. "La inceput, toata lumea a salutat scaderea preturilor, pentru ca ofera o gura de oxigen cresterii", a explicat M. Dembik, de la Saxo Bank. "Dar nelinistea a pus deja stapanire pe marii actori ai sectorului: caderea este prea brutala", iar daca va continua, vor avea puternic de suferit tarile producatoare, precum Rusia. Cu riscul de a amplifica tensiunile geopolitice cu Occidentul.