Așteptatul aflux de imigranți români și bulgari, după ridicarea completă a restricțiilor de acces pe piața muncii din toate statele UE, a provocat și în Germania dezbateri aprinse legate de posibilitatea ca aceștia să vină mai degrabă pentru a profita de sistemul local de asistență socială, asupra căruia ar putea pune o presiune semnificativă.

Dar studiul IW sugerează că, pe ansamblu, acest lucru nu se va întâmpla. 'Mulți imigranți din cele două țări au un nivel superior de calificare și pot contribui la acoperirea nevoilor de forță de muncă din Germania', se subliniază în document. Mai mult decât atât, directorul IW, Michael Hüther, consideră că este nevoie de stimulente suplimentare pentru ca aceștia să accepte locuri de muncă în Germania. El atrage atenția că 25% dintre imigranții proveniți din România și Bulgaria au studii superioare, procent care este de numai 19% în rândul germanilor.

În plus, mulți est-europeni veniți să caute un loc de muncă în Germania sunt ingineri, matematicieni sau cercetători calificați în sectoare unde această țară are un deficit sever de specialiști.  De asemenea, respectivii imigranți sunt adesea tineri, astfel că ei pot contribui la rezolvarea și a unei alte probleme a societății germane, și anume îmbătrânirea populației, mai subliniază directorul institutului citat.

Tratatul de aderare a României și a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis țărilor UE-25 (țările fondatoare și cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor români și bulgari pe piața muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a forței de muncă în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani a fost împărțită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani), mentioneaza Agerpres in pagina electronica.

Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind unul dintre statele ce au menținut până la acea dată restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari.