Beijing si Moscova isi sporesc rezervele de aur din mai multe motive, de la dependenta fata de dolar, pana la nemultumirea legata de profitul scazut sau negativ generat de economiile in valuta europeana, in special in euro.

Dupa o tacere de sase ani, China a dezvaluit, anul trecut, amploarea rezervelor sale de aur: 1659 de tone, la mare distanta de ultima cifra publica, de 1054 tone. Volum a carui valoare a fost calculata la 70,5 miliarde de dolari, adica doar 2,1% din totalul rezervelor internationale ale Chinei. Asta in conditiile in care, in tarile industrializate ponderea aurului se situeaza intre 60 si 70%.

Potrivit FMI, din ianuarie pana in mai, China a cumparat cate 11 de tone de aur in fiecare luna. Daca Beijing intentioneaza, cu adevarat, sa lanseze o provocare dominatiei monetare americane, are nevoie de actiuni mai impresionante si mai diversiticate pentru reducerea decalajului fara de marii posesori de rezerve de aur. Cu certitudine insa se poate spune ca achizitiile de metal galben vor continua.

Spre deosebire de China, Rusia a demonstrat indici mai mari la cumpararea de aur de la inceputul acestui an si pana in iunie. Lunar, Moscova a achzitionat cate 14 tone din acest metal pretios. Cu toate acestea, rezervele Kremlinului raman cu 300 de tone mai mici decat ale Chinei.