Periodic, agentiile internationale de presa relateaza despre incidente cu implicarea tehnicii militare a Rusiei: ba un avion de lupta care s-a apropiat prea mult de nave ale statelor NATO in diferite regiuni ale Oceanului mondial,  ba un submarin zarit nu departe de granitele unei tari occidentale, ba exercitii militare de mare amploare, ba desfasurare de trupe sau diplasare de rachete balistice sau de croaziera in zone "sensibile".

Sau despre noi tehnologii militare modernizate, aflate in lucru sau in faza de proiect fie in SUA, fie in Rusia. Totul completat de un razboi mediatic intens, la care se adauga comentarii si analize, care mai de care mai alarmiste, despre un iminent conflict armat cu concesinte imprevizibile pentru o lume intreaga. 

Pana aici, comparatia dintre momentul actual si ce a fost in urma cu 30 de ani este corecta. Din pacate insa, astazi este imposibil sa garantezi ca "un conflict fierbinte" intre Rusia si NATO este imposibil: eventualitatea lui este chiar mai mare decat in urma cu trei decenii. De ce?

Este vorba de trei procese in plina evolutie: ignorarea "liniilor rosii", degradarea sistemului de semnalizare si absenta unei intelgeri clare a scopurilor si intentiilor reciproce, ba uneori chiar de refuzul de a intelege esenta problemei. Cat de departe se poate ajunge? Greu de spus. In timpul razboiului rece, s-au creat frecvent situatii de confruntare militara directa de ambele parti, dar care s-au rezolvat cu ajutorul unui sistem complex de semnalizare si de dezbatere a concesiilor reciproce si zonelor critice.

Cum stau lucrurile acum? "Pozitia Washingtonului, potrivit careia intereselesi pararea Moscovei nu conteaza, in general, iar singurul pas care ar putea fi luat in considerare rezida in renuntarea la politica in curs, in primul rand in privinta Crimeei. In privinta extinderii NATO sau cand vine vorba de scutul antiracheta, totul e si mai simplu: Moscova nu a contat de la bun inceput, iar eventualele riposte ale Rusiei sunt interpretate drept presiune agresiva a Rusiei asupra vecinilor", explica publicatia Lenta.