"Dupa toate probabilitatile, Rusia este convinsa ca fortele sale armate pot fi folosite, pe viitor, nu numai pentru intimida, dar si pentru a acapara teritorii NATO", a declarat generalul Bradshaw. Potrivit precizarilor sale, gruparea islamista Statul Islamic (IS) reprezinta o amenintare directa la adresa "modului nostru de viata si al securitatii noastre", iar Rusia este un pericol ipotetic, "nu imediat".

 In acest context, Bradshaw a cerut Aliantei sa invete arta contracarării tacticilor militare de tip "hibrid" - o combinaţie de tehnici de război convenţionale, de gherilă urbană şi cibernetice - folosite în prezent în estul Ucraine, subliniind riscul unei invazii militare.

Evocand momentul anexarii Crimee, o adevarata demonstratie de mobilizare rapida a trupelor rusesti, generalul american a concluzionat ca, "după o astfel de situaţie, riscul escaladării conflictului ar putea fi folosit pentru a se împiedica restabilirea integrităţii teritoriale. Această tehnică de amplificare a dominaţiei este una clasic sovietică".

Pe acest fundal, Washington Post constata ca "in ultimele doua saptamani, in Europa doua crize au intrat in faza extraordinara. Una dintre ele vizeaza Grecia, ale carei probleme economice nerezolvate ar putea marca inceputul unui dezastru financiar pe Batranul continent. A doua se refera la Ucraina, unde o interventie militara a Rusiei ar putea declansa un amplu razboi in Europa sau chiar la nivel mondial. Doua crize total diferite, dar care, ambele, depind de solutiile si demersurile diplomatice ale cancelarului german Angela Merkel", detaliaza cotidianul american intr-un articol intitulat "Rezolvarea crizei din Europa nu trebuie incredintata Germaniei".

Continuand pe tema conflictului din estul Ucrainei, publicatia mentioneaza, printre altele, ca, de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Germania nu s-a putut lauda cu victorii diplomatice deosebite si cu o echipa de diplomati capabili sa rezolve crizele din alte state. Germania nu are, de asemenea, o armata puternica: in cadrul recentelor manevre NATO, militarii germani au fost atat de prost echipati, incat au fost nevoiti sa foloseasca bete in loc de mitraliere.

Iar cand Germania vorbeste de aparare, nimeni nu o asculta, in special presedintele Putin, afirma Washington Post. Autorul articolului aminteste ca in Ucraina criza a inceput pentru ca, riscandu-si viata, ucrainenii au iesit in strada in speranta ca UE le va auzi disperarea din glas. Dar, desi Uniunea ar trebui sa aiba o functie de politica externa, in practica nu se intampla asa, partial pentru ca Germania ignora, pur si simplu, aceasta functie.

Merkel ar fi putut crea un grup de contact cu participarea SUA si, eventual, a Frantei, Marii Britanii, Poloniei sau Olandei, componenta care ar fi conferit greutate politica, dispunand, totodata, de un real potential militar. Merkel a preferat insa sa-si asume rolul de lider in negocierile cu Rusia pe tema Ucrainei, estimand, se pare, ca va reusi sa-l convinga pe Putin gratie vechilor relatii.

E adevarat, la Minsk, unde s-a deplasat inclusiv presedintele Petro Porosenko, s-a ajuns la un acord de pace, dar nerespectat de separatistii sustinuti de Rusia. Acum, SUA ameninta Moscova cu noi sanctiuni, iar Kiev cere o misiune de pace a ONU pentru regiunile rebele. Riscul pentru Germania este foarte mare. Fara a putea indeplinirea lui, Merkel si-a pus semnatura pe documentul care ar fi trebuit, in principiu, sa readuca linistea in Ucraina. Din pacate, Merkel nu are un plan B.

In aceste conditii si pentru a evita un posibil conflict armat cu Rusie, UE va trebui, intr-un final, sa accepte varianta mentionata, in treacat, de Merkel, potrivit careia Ucraina pierde regiunile separatiste din Est, restul urmand sa fie puternic sustinuta de UE pentru refacerea economiei, crede Washington Post.