Dar vecinatatea cu Taj Mahal, cel mai celebru monument al tarii, situat la Agra, pe malul raului Yamuna, la vreo 35 de kilometri de Firozabad, a constrans autoritatile locale sa adopta masuri antipoluare, care au perturbat modelul economic al zonei. "Din cauza lui Taj Mahal, toata industria are de suferit", sustine Prasad Garg, presedintele asociatiei sticlarilor din Firozabad.

La sfarsitul secolului trecut, Curtea Suprema a Indiei a interzis sticlarilor sa utilizeze carbune si sa treaca pe gaze naturale, mai scump, pe motiv ca fumul degajat de cuptoarele lor pentru sticla deteriorau monumentul din marmura alba si cu fatade decorate cu o caligrafie rafinata.

Dupa 20 de ani, gradul de poluare nu s-a redus, ea continuand sa afecteze Taj Mahal, un mausoleu din secolul al 17-lea, construit de imparatul Shah Jahan in memoria sotiei sale si inscris de UNESCO in patrimoniul mondial al Umanitatii.

Asezat la masa in micul sau atelier, Zafar Ahmad sculpteaza cu indemanare o mica pasare delicata dintr-un strop de sticla. "Fabric obiecte de sticla de cand aveam 10 ani. Este singurul lucru pe care stiu sa il fac. Toata familia mea lucreaza pentru aterlie", a continuat el.

Ahmad inca mai rezista, dar multi producatori de bratari si obiecte de sticla, veritabile bijuterii, si-au inchis atelierele sau si-au restrans activitatea din cauza pretului ridicat al gazelor naturale. "Este dificil sa supravietuiesti", recunoaste Zafar. "Nici nu vreau sa-mi imaginez ce se va intampla daca ajung in somaj", a continuat el cu disperare in glas.

Sticlarii nu castiga mai multe de 300 de rupii (aproximativ 4 euro) pe zi, in pofida conditiilor extrem de munca si a riscurilor la care ei se expun clipa de clipa. In plus, ei trebuie sa faca fata concurentei bratarilor din plastic sau metal, mai ieftine si cu siguranta mai usor de confectionat.