De ce? Probabil ca masura de precautie. Putin spune ca nu s-a decis daca va mai candida pentru alt mandat prezidential. Sustine ca e prematur si ca multe vor depinde de dorinta electoratului, fireste, dar si de contextul intern si international. Pe fondul acestor discutii din presa un expert s-a trezit sa puna putin jar pe foc, estimand ca banii din Fondul de rezerva al statului, una dintre pusculitele Kremlinului, se vor termina pana la sfarsitul acestui an.

Cu alte cuvinte, problemele rusilor de rand se vor agrava, iar promisa redresare a situatiei se va amana. Prin urmare, este posibil ca lumea sa coboare in strada. Nu, nu la Moscova, unde rusii traiesc mai bine, ci in provincii, acolo unde cutitul a cam ajuns la os. E adevarat, despre mari demonstratii de nemultumire s-a vorbit si in urma cu doi ani, imediat dupa ce Occidentul a impun sanctiuni economie. Nu s-a intamplat insa nimic. Dar, dar atunci, toate pusculitele Kremlinului erau pline.

Pe de alta parte, Putin este, dupa cum scria recent The New Yorker, "un lider temator. Nu are incredere nici in sine si de aceea se pune la adapost in fata unor potentiale amenintari interne. Putin a incetat de mult sa fie acel politician avid de putere si foarte stapan pe deciziile sale care i-a succedat lui Boris Eltin in 2000".

Teama lui Putin este reala? Incepe sa devina tot mai reala, iar ultimul indiciu il constituie participarea foarte slaba la legislativele de duminica. Deigur, partidul locatarului de la Kremlin, Rusia unita, a castigat detasat, dar la urne s-au prezentat aproximativ 45% dintre cei 110 milioane de cetateni cu drept de vot ai Rusiei.

Concret, ce vrea sa faca Putin? Potrivit cotidianului Kommersant, Kremlinul pregăteşte o ampla reformă a agenţiilor de securitate şi serviciilor speciale, în cadrul căreia, până prezidenţialele din 2018, ar urma sa fie fie creat, pornind de la FSB (Serviciul Federal de Securitate), un Minister al Securităţii Statului, care va îngloba Serviciul de Informaţii Externe (SVR) şi Serviciul Federal pentru Protecţie (FSO).

Citand surse proprii, acelasi ziar preciza ca temuta comisie de anchetă ar urma să revină în subordinea Parchetului General, iar funcţiile Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă ar urma să fie distribuite între Ministerul de Interne şi cel al Apărării. Actualul FSO va fi păstrat sub forma Serviciului de Securitate prezidenţial, care în plus faţă de funcţiile de protecţie şi pază va răspunde şi de serviciile speciale de comunicaţii şi de transport ale înalţilor funcţionari.

Direcţia de anchetă a Ministerului Securităţii Statului, care se va ocupa, probabil, de cele mai rasunatoare dosare sau va superviza invetigatiile bazate pe materiale proprii, va primi statutul de Comisie centrală de anchetă şi va putea să preia cauzele penale cele mai grave. Kommersant noteaza ca autorităţile spera ca această reformă să conducă la o gestionare mai eficientă a structurilor de securitate şi de aplicare a legii pentru eliminarea corupţiei în cadrul acestora.

Oricum, se va realiza trecerea către FSB a unor atribuţii pe care le-a avut KGB în epoca sovietică, subliniaza Kommersant.