Parlamentarii rusi spera ca eventualele investigatii sa determine declansarea urmaririi penale împotriva mai multor foşti înalţi conducători de la acea data, inclusiv a lui Mihail Gorbaciov, primul şi ultimul preşedinte al URSS.

În mesajul lor, deputatii afirma că, desi la referendumul unional din 17 martie 1991, cetăţenii fostei Uniuni Sovietice s-au pronunţat pentru menţinerea URSS, liderii sovietici au comis acte ilegale care au antrenat dezintegrarea statului. Autorii sesizarii amintesc, de asemenea, ca Direcţia de supraveghere a modului de aplicare a legilor privind securitatea statului de pe lângă Procuratura Generală a URSS a deschis un dosar penal împotriva lui Gorbaciov, cazul fiind insa închis a doua zi la presiunea acestuia.

Printre altele, Gorbaciov este acuzat ca, in pofida prevederilor constitutionale, a infiintat un Consiliu de Stat al URSS (Gossovet) ca organism al puterii de stat. Este institutia care a adoptat rezoluţia privind recunoaşterea independenţei celor trei republici baltice (Letonia, Lituania şi Estonia). Or, sustin deputatii rusi, astfel de hotărâri nu puteau fi aprobate nici măcar de organismele legitime ale fostei Uniuni Sovietice.

In plus, parlamentarii subliniaza, in sesizarea lor, faptul că astfel de infracţiuni nu au termen de prescriere, iar Gorbaciov însuşi nu are niciun fel de imunitate împotriva urmăririi penale. Tema dezintegrării URSS a fost actuală de-a lungul ultimilor 23 de ani în Rusia, iar acum pe fondul evoluţiilor din Ucraina a căpătat o acuitate stringentă.