Precipitațiile, însoțite de rafale de vânt, nu au ocolit nici Bulgaria, unde s-au înregistrat doi morți și s-a decretat stare de urgență. Tot în februarie, o furtună de zăpadă a afectat coasta de est a SUA, aducând ninsori în zone mai puțin obișnuite cu peisajele hibernale și amenințând orașe ca New York și Boston.

Luna martie a debutat cu precipitații masive în țări din America Latină. Cinci provincii din Argentinei au fost inundate de ploile abundente, neobișnuite pentru această regiune a lumii. În decurs de o săptămână precipitațiile au atins jumătatea cantității obișnuite pentru un an întreg, potrivit autorităților care au decretat stare de urgență. Regiunea Atacama din nordul statului Chile, unde se află cea mai deșertică zonă a planetei, a fost afectată de inundațiile care au provocat 25 de morți, 125 de dispăruți și peste 30.000 de sinistrați. Luna martie s-a încheiat în Ecuador cu ploi puternice și alunecări de teren în mai multe provincii ale țării, soldate cu 17 morți.

În Statele Unite, ploile torențiale au inundat în luna mai o mare parte a orașului Houston (Texas), fenomen soldat cu 20 de decese de ambele părți ale graniței cu Mexicul. Statele Texas și Oklahoma au fost afectate de un val de vreme rea, cu mai multe tornade care au distrus case și au făcut să se ridice nivelul râurilor.

În aceeași lună, Balcanii au înregistrat cele mai grave inundații din ultimii 120 de ani. În Bosnia, Serbia și Croația au murit 44 de persoane, iar teritorii vaste au fost acoperite de ape. În Bosnia, alunecările de teren au distrus mai multe case și s-a mișcat un mare număr din cele circa 100.000 de mine (conform Centrului de acțiune privind minele din țară) rămase neexplodate din timpul conflictului din anii 1990.

În altă parte a lumii, în Japonia, puternicul taifun Nangka, care a străbătut insula Honshu, a provocat în luna iulie inundații de proporții în principala insulă a arhipelagului nipon, determinând autoritățile să dispună evacuarea a 230.000 de locuitori. Două persoane au murit și alte zeci au fost rănite. De asemenea, 22 persoane și-au pierdut viața în urma inundațiilor record și alunecărilor de teren provocate de ploile torențiale care au afectat provincia Quang Ninh, din nordul Vietnamului, la sfârșitul lunii iulie.

În interiorul continentului asiatic, în Pakistan, precipitațiile căzute timp de trei săptămâni au făcut 109 victime, peste 700.000 de oameni fiind afectați de ape la începutul lunii august. În statul vecin, India, obișnuit cu excesul de apă în perioada musonului, peste 100 de persoane și-au pierdut viața, majoritatea dintre ele în statele din est, din cauza ploilor puternice și a inundațiilor din ultima lună a verii. Mai mult de 4 milioane de persoane din 10.000 de sate au fost afectate după ce ciclonul Komen a lovit regiunea. În inundațiile care au afectat statul Myanmar în luna august, 69 de persoane și-au pierdut viața. Ploile musonice au provocat creșteri rapide ale nivelului apelor și alunecări de teren.

În luna septembrie, în statul american Utah, șapte persoane au fost ucise de viituri. Inundațiile au avut loc la frontiera cu statul Arizona.

În Europa, în luna octombrie, 17 persoane au murit în urma furtunilor violente și a inundațiilor care au cuprins Coasta de Azur (sud-estul Franței). Apele au acoperit străzi din Cannes și Nisa. Sever afectat a fost și Parcul Marineland din Antibes, cel mai mare parc marin din Europa.  În aceeași perioadă, inundațiile devastatoare survenite în statul Carolina de Sud au luat viața a 17 persoane și au privat zeci de mii de americani de energie electrică și apă potabilă, autoritățile fiind nevoite să gestioneze și repararea mai multor diguri rupte de viituri.

Inundațiile sunt provocate adesea de uragane, taifunuri, cicloane și furtuni tropicale, căderile masive de apă fiind însoțite de vând puternic. Aproape nicio zonă a lumii afectată în trecut de astfel de fenomene nu a fost scutită în 2015. La sfârșitul lunii martie, nouă persoane și-au pierdut viața în Europa Centrală din cauza furtunii Niklas, care a luat pe alocuri aspectul unui uragan, producând pagube și perturbând circulația. În Germania au murit șapte persoane.

Furtuni tropicale, precum Carlos, Linda sau Patricia în Pacific, s-au transformat în uragane, provocând pagube pe uscat (în Mexic în lunile august, septembrie și, respectiv, octombrie).

Taifunurile Maysak și Noul din Filipine, din martie și, respectiv, mai, au dus la evacuarea unui mare număr de persoane din calea apelor și a vânturilor puternice, iar taifunul Chan-hom a făcut autoritățile chineze să pună la adăpost peste un milion de persoane. Taifunul Soudelor a provocat în luna august moartea a 17 persoane în estul Chinei, țară afectată de cele mai puternice ploi din ultimul secol. Alte taifunuri în vederea cărora autoritățile chineze au luat măsuri de protejare a populației au fost Goni (care făcuse 14 victime în Filipine și importante pagube materiale și a ajuns și pe coastele Japoniei) și Swan, în aceeași perioadă a anului.

În aceeași zonă geografică au fost înregistrate în septembrie taifunurile Etau (în Japonia, al 18-lea al sezonului), Dujuan (estul Chinei), Mujigae (sudul Chinei, soldat cu 19 morți și sute de răniți) și Koppu din luna octombrie în Filipine, care a lăsat în urmă 54 de morți.

Cicloane intense, precum Marcia, plasat în categoria a cincea, cea mai mare de pe scară, care a lovit violent în februarie coasta estică a Australiei, și Pam, una din "cele mai grave catastrofe" din istoria Pacificului (UNICEF), care a făcut 11 morți în Vanuatu, au marcat zonele respective în acest an.

Niciunul din uraganele, taifunurile și cicloanele înregistrate în 2015 nu a avut proporțiile uraganului Katrina din 2005, însă fenomenele de acest tip au fost frecvente, determinate multe dintre ele de schimbările climatice și de actualul episod El Nino, care contribuie la manifestări meteorologice extreme și se numără printre cele mai puternice observate din 1950, continuând să provoace inundații și secetă.

Dacă unele regiuni de pe glob suferă de exces de apă, altele trec printr-o severă secetă, prelungită, lipsa resurselor din aceste zone putând duce la migrații masive de populații. Seceta este accentuată de încălzirea climatică — anul 2014 a fost cel mai călduros de când se fac înregistrări ale temperaturii, a anunțat Organizația Mondială a Meteorologiei, și tendința continuă—, determinată de activitățile umane care pot duce, în lipsa unor măsuri urgente și eficiente, la degradarea ireversibilă a condițiilor de pe planetă.

Zonele deșertice de pe glob, cum ar fi Sahara, Cornul Africii, diferite locuri din Asia, America Latină și Australia, nu au cunoscut perioade mai bune în 2015, solul devenind tot mai arid în lipsa precipitațiilor și din cauza încălzirii climei.

Marile câmpii din SUA vor cunoaște probabil în secolul al XXI-lea secete mai grave decât cele care au avut loc în ultimul mileniu, punându-i în pericol pe locuitorii din aceste zone, au avertizat oamenii de știință americani. California a impus pentru prima dată în istoria sa restricții obligatorii la consumul de apă după ce acest stat american — cel mai bogat și cel mai populat — a intrat în cel de-al patrulea an consecutiv de secetă. Și într-o altă zonă a lumii, Thailanda, locuitorii din șapte provincii aflate în centrul țării se confruntă cu una dintre cele mai grave perioade de secetă din ultimii zece ani, fiind luate măsuri de raționalizare a consumului de apă.

Valul de căldură care s-a abătut în luna mai asupra Indiei s-a soldat cu peste 1.100 de morți, iar Coreea de Nord a anunțat în iunie că traversează cea mai gravă secetă din ultimii o sută de ani. Autoritățile au exprimat temeri cu privire la o agravare a penuriei de produse alimentare.

O consecință cât se poate de nefastă a secetei și căldurii sunt incendiile care, în afară de faptul că poluează atmosfera, afectând grav sănătatea populației, perturbând traficul aerian, cu consecințe însemnate asupra turismului, lasă terenuri pârjolite, unde agricultura este adesea compromisă. În plus, vegetația mistuită de flăcări face loc unor spații goale, care cad pradă ușor alunecărilor de teren produse de ploi, provocând pierderi de vieți omenești și materiale.

Primele incendii de vegetație din Australia s-au înregistrat în luna ianuarie, sezonul incendiilor începând mai repede pentru că 2014 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice din această țară. Incendii puternice au fost semnalate în februarie și în Chile (zona Valparaiso, 11.200 de hectare de pădure distruse), Africa de Sud (în peninsula Capul Bunei Speranțe, una din cele mai turistice zone din țară), pe o porțiune dintre cele două Corei (în martie), sudul Siberiei (unde incendiile de vegetație au făcut 15 victime în luna aprilie), vestul Canadei (unde înmulțirea focurilor de pădure a necesitat evacuarea a 7.000 de oameni).

Două intense incendii de pădure s-au declanșat în luna iulie în Grecia, în apropierea Atenei și în Peloponez, autoritățile elene solicitând sprijinul țărilor europene pentru stingerea lor. În aceeași lună, un incendiu de pădure declanșat în Andaluzia (sudul Spaniei), la marginea unui parc național, a pârjolit peste 10.000 hectare de vegetație, alte flăcări arzând peste 1.200 de hectare de pădure și teren agricol în Catalonia (în nord-estul Spaniei). Nici țara vecină, Portugalia, nu a fost ocolită de astfel de episoade în sudul și centrul țării în luna august.

În aceeași lună, mii de pompieri s-au luptat împotriva a cel puțin 20 de incendii în California, afectată de cea mai gravă secetă din istoria sa. Statul american Washington, situat în nord-estul țării, s-a confruntat în ultima lună a verii cu cele mai devastatoare incendii semnalate în acea zonă, potrivit autorităților. Incendiile au devastat mai multe zone din Statele Unite ale Americii, fiind prima dată din 1960 când se înregistrează asemenea pagube în mai puțin de un an. În primele zece luni ale anului, SUA s-a confruntat cu 51.110 de incendii care au ars 4,55 milioane de hectare, suprafață echivalentă cu cea a Estoniei.

În luna septembrie, incendii gigantice de vegetație au devastat taigaua siberiană, acoperind cu fum gros Lacul Baikal, cea mai mare rezervă naturală de apă dulce de pe planetă, și amenințând sănătatea populației locale.

Cele mai grave și mai lungi incendii de vegetație din 2015 s-au înregistrat în Indonezia. Ele au început în insula Sumatra în luna iunie, când a debutat sezonul secetos, după ce eforturile de a provoca artificial ploaia prin procedeul de "cloud seeding" au rămas fără rezultat. Peste 25 de milioane de indonezieni din insulele Sumatra și Borneo erau expuși în luna septembrie fumului cauzat de incendiile de pădure și de plantații din zonă, calitatea aerului fiind afectată până în Malayezia și Singapore. Acestea, care au poluat câteva săptămâni aerul din mai multe țări din Asia de Sud-Est, ar putea deveni cele mai grave înregistrate vreodată, a afirmat NASA în luna octombrie, efectul El Nino accentuând această criză care se repetă, cu diferite intensități, de 20 de ani, scrie agerpres.