Potrivit raportului publicat in Nature Climate Change, intre cele două intervale menţionate, intensitatea precipitaţiilor extreme a crescut cu 10% pe un sfert din teritoriul mondial. Secetele s-au prelungit cu o săptămână în jumătate din regiuni. Avand in vedere caracterul radical al acestor fenomene, variabilitatea naturală este exclusa categoci.

Temperatura globala a crescut deja cu 1°C fata de perioada de dinaintea Revoluţiei industriale, "iar noi dispunem acum de o serie de observaţii, reale, care sa ne permita să vedem consecinţele concrete ale încălzirii climei", a spus Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului asupra Climei din Potsdam.

Încălzirea globală, generată de arderile de cărbune, petrol şi gaze naturale, a început odată cu industrializarea lumii, accelerand în mod considerabil în ultimii 50-60 de ani. Între perioadele 1960-1979 şi 1991-2010, verile au fost cu 1°C mai calde (pentru un sfert din regiunile lumii), iar iernile au fost cu 2,5°C mai blande.

"Vedem în mod clar că o diferenţă de 0,5°C contează", a declarat Erich Fischer, profesor la Ecole Polytechnique Federale din Zurich (ETH), coautor al studiului. Potrivit precedentelor previziuni bazate pe modele informatice, realizate tot de profesorul Schleussner, o încălzire cu 2°C, comparată cu o creştere a temperaturii cu 1,5°C, ar determina o dublare a severităţii stresului hidrologic, recolte slabe şi valuri de caniculă în numeroase regiuni de pe Terra, scrie agerpres.

Menţinerea creşterii temperaturii medii sub 1,5°C (obiectiv foarte dificil de implementat) ar da astfel o şansă de supravieţuire barierelor de corali, aflate în centrul unor ecosisteme de care depind 500 de milioane de oameni şi un sfert din totalul vieţuitoarelor marine.