Totodată, pe lista judeţelor dezvoltate turistic, dar cu riscuri mari de intrare în insolvenţă, se află companii din Braşov (62%), Bihor (59%), Cluj (55%) Mureş (54%), Prahova (53%) şi Timiş (51%). În acest context, în judeţul Constanţa, unde se deschide sezonul estival la sfârşitul acestei săptămâni, 45% dintre companiile care deţin unităţi de cazare prezintă un risc ridicat de a intra în insolvenţă, conform rezultatelor cercetării efectuată de Creditinfo România.

Potrivit datelor oficiale, la finalul anului 2016 erau înregistrate în România 6.946 hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică, cele mai multe în Braşov, cu 881 de structuri de cazare, urmat de Constanţa (761) şi Harghita (371),

Cele mai dezvoltate şi, totodată, căutate zone turistice ale Romaniei sunt: Bucureşti (1.723.999 sosiri turişti în unităţile de cazare) - în special pentru turismul corporate şi cultural, Constanţa (1.021.475 turişti) - pentru turism estival, Braşov (997.601 turişti) şi Prahova (467.158 turişti) - pentru turismul montan, Mureş (495.481 turişti) - pentru turism balnear, cultural şi montan, Cluj (428.812 turişti) - pentru turism corporate, balnear şi cultural, Bihor (344.059 turişti) - pentru turism balnear (Felix) şi turism montan, respectiv Timiş (338.238 turişti) - pentru turism corporate şi Suceava (310.458 turişti).

Studiul relevă că aceste regiuni atrag peste 80% din totalul turiştilor, iar de 1 Mai judeţul Constanţa este destinaţia din România cu cei mai mulţi turişti. De asemenea, în fiecare an, peste 35.000 de angajaţi stau la dispoziţia turiştilor români şi străini pentru a le asigura confortul. Judeţele cu cel mai mare număr de salariaţi din turism sunt Bucureşti - cu 8.288 de angajaţi, Constanţa (3.913), Timiş (1.912) şi Braşov (1.605).

Cele mai multe companii care deţin hoteluri şi alte facilităţi de cazare din România se află în Bucureşti (655 de infrastructuri, dintre care 27 sunt noi), Constanţa (497 de infrastructuri, 28 noi), Braşov (261 infrastructuri, din care 14 noi), Cluj (204 infrastructuri, 10 noi), Prahova (177 infrastructuri, 6 noi).

Hotelurile şi celelalte unităţi de cazare din Bucureşti generează cea mai mare cifră de afaceri din ţară (1,298 milioane de lei). Capitala este urmată de judeţele Constanţa (447 milioane de lei), Timiş (184 milioane), Braşov (171 milioane), Prahova (166 milioane), Cluj (160 milioane), Bihor (141 milioane) şi Mureş (139 milioane de lei).

În funcţie de cifra de afaceri medie obţinută de companiile care deţin hoteluri şi alte facilităţi de cazare existente, pe primul loc se situează municipiul Bucureşti (1,98 milioane de lei), podiumul fiind încheiat de Bistriţa-Năsăud (1,6 milioane de lei) şi Vâlcea (1,43 milioane de lei). Pe de altă parte, judeţele Braşov (cu 650.000 de lei), Cluj (780.000 lei), Constanţa (890.000 lei) şi Prahova (930.000) se situează sub media naţională.

Totodată, cele mai profitabile hoteluri se regăsesc în Bucureşti (124 milioane lei profit), Constanţa (58 milioane de lei), Timiş şi Braşov (câte 26 milioane de lei), Prahova (25 milioane de lei), Mureş (24 milioane lei), Cluj şi Vâlcea (câte 22 milioane de lei). Analiza Creditinfo România arată că 9,3% dintre companiile cu activitate în domeniul hotelier îndeplinesc criteriile de profitabilitate şi bună reputaţie, cu mult peste media de 4% înregistrată de către companiile care activează în alte domenii. Cea mai mare pondere a companiilor profitabile din industria hotelieră se află în judeţele Timiş (17,14%), Constanţa (15,09%), Prahova (11,3%), Cluj (10,78%) şi Mureş (9,24%), scrie agerpres.