Directorul pentru informații naționale, James Clapper, și directorul Agenției Naționale de Securitate (NSA), generalul Keith Alexander, vor participa la o audiere publică a comisiei pentru informații a Senatului. Cei doi responsabili vor răspunde, pentru prima dată, la întrebări privind propunerile concrete de reformă a imensului aparat de supraveghere american.  Punctul principal pe ordinea de zi este programul de colectare sistematică a datelor tuturor apelurilor telefonice din SUA, dezvăluit în iunie de fostul informatician al NSA Edward Snowden, mentioneaza agenția de presă franceză.

Numerele, orele și durata tuturor apelurilor efectuate prin intermediul operatorilor americani (nu și conținutul conversațiilor) sunt stocate într-o bază de date a NSA din 2006, un urias 'car cu fân' în care agenția susține că detectează eventualele 'ace' legate de amenințări teroriste. Potrivit generalului Alexander, doar 22 de persoane au acces la aceste date. Directorul NSA a afirmat că au fost dejucate, pe plan mondial, 54 de atentate grație acestui program și a altuia care interceptează conținutul comunicațiilor pe internet ale străinilor în afara SUA, prin servicii precum Facebook sau Skype.

Cifra este, însă, contestată de parlamentari. 'Nu ne-a fost dovedit niciodată că această colectare în masă de date a furnizat informații valoroase care au condus, singure, la dejucarea atentatelor', a afirmat miercuri senatorul democrat Mark Udall, co-autorul unei propuneri de lege pentru interzicerea colectării de date telefonice și electronice. El și colegii săi critică interpretarea făcută de FBI și NSA a articolului 215 a legii 'Patriot Act', votată imediat după atentatele de la 11 septembrie 2001. Potrivit acestora, interceptarea convorbirilor telefonice ale tuturor americanilor încalcă cel de-al patrulea amendament al Constituției.

'Americanii care nu au legătură cu terorismul sau spionajul nu ar trebui să se teamă că NSA le colectează toate informațiile personale', susține Udall, conform France Presse. Președintele american Barack Obama s-a declarat de la început favorabil dezbaterii. La cererea sa, au fost declasificate documente ultrasecrete legate de activitatea serviciilor de informații americane.  'Este un început bun, însă, de fapt, ei n-au publicat decât ceea ce au fost obligați să publice sub presiunea justiției, a Congresului și a opiniei publice', a declarat pentru AFP Michelle Richardson, de la asociația pentru apărarea libertăților ACLU, care a depus plângere împotriva administrației Obama.

Potrivit acesteia, de exemplu, n-a fost declasificat niciun document important care să descrie programele de spionaj pe internet (între care și Prism). Președintele pare deschis față de reforma funcționării tribunalului secret responsabil cu validarea, în mod regulat, a modului de funcționare a programelor de supraveghere, Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC), alcătuit din 11 judecători și ale cărui audieri și decizii sunt secrete.

Unii senatori americani doresc crearea postului de 'avocat constituțional', independent, al cărui rol ar fi să se opună guvernului federal în fața judecătorilor.  Reformatorii consideră că au toate șansele de reușită: în iulie, 205 democrați și republicani din Camera Reprezentanților (din 435) aproape au reușit să treacă o măsură care ar fi pus capăt programului de colectare a datelor telefonice, un avertisment luat foarte în serios de Casa Albă.