Colecţia lui Adolf Hitler numără tablouri semnate de Carl Spitzweg, Eduard Grutzner, Caspar David Friedrich şi Arnold Bocklin. Peisajul „Insula morţii”, semnat de cel din urmă era preferatul Führerului.

Hermann Göring, preşedintele Reichstagului, desemnat să fie succesorul lui Hitler, avea o colecţie de 1.375 opere de artă până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: în ea - Botticelli, Rembrandt, Albrecht Dürer sau Picasso.

Mohammad Reza Pahlavi, Şahul Iranului în perioada 1941-1979, era pasionat de arta modernă şi contemporană. Din colecţia lui nu lipseau cele mai scumpe picturi ale secolului XX:  portretele liderului comunist Mao Zedong, de Andy Warhol sau “Mural on Indian Red Ground”, de Jackson Pollok, achiziţionată cu suma de 250 milioane USD!

Josip Broz Tito, preşedintele Iugoslaviei în perioada 1953 – 1980, deţinea o colecţie de 3.500 opere, printre care tablouri semnate de Rembrandt, Alfred Wierusz-Kowalski şi Gebrand van den Eeckhout. Lucrarea “Tribute Money” a acestuia din urmă se afla în dormitorul dictatorului.

Slobodan Milošević, preşedintele Serbiei între anii 1988 – 2000, a fost pasionat de Goya. Colecţia sa număra o serie de gravuri din seriile “Los Caprichos” şi “Muchachos el Avio”.

Goran Hadžić, preşedintele Republicii Sârbe Krajina, deţinea tabloul “Portrait of a Man”, semnat Amedeo Modigliani.

Ferdinand şi Imelda Marcos, preşedintele respectiv prima doamnă a Filipinelor, în perioada 1965-1986, erau colecţionari de Van Gogh, Cézanne, Renoir, Manet, Picasso şi Rembrandt.