El va rămâne la conducerea executivă a Bursei pentru încă două luni, perioadă în care se va căuta un înlocuitor, au precizat sursele citate. Consiliul de Administraţie al Bursei a analizat, joi, activitatea lui Cionga în primele şase luni de mandat şi, prin votul administratorilor, s-a decis revocarea acestuia.

Anterior, surse din piaţa de capital au declarat că Cionga ar putea fi revocat din funcţie pentru că propunerile sale de restructurare a grupului de companii BVB au nemulţumit mai multe persoane din grup şi nu sunt susţinute de întregul Consiliu de Administratie. Cionga a preluat conducerea executivă a Bursei de Valori Bucureşti în luna septembrie a anului trecut, la două luni după ce a fost numit director general de către Consiliul de Administraţie.

Unul dintre obiectivele declarate ale lui Cionga au fost restructurarea internă atât a companiei Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la nivelul grupului BVB, în care se mai regăsesc Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucureşti, Fondul de Compensare a Investitorilor şi Institutul de Guvernanţă Corporativă.

Astfel, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru acest an al BVB sunt prevăzute costuri de 816.000 de lei pentru reorganizarea internă, inclusiv prin reducerea numărului de angajaţi "la un nivel optim, cu scopul eficientizării operaţiunilor derulate de companie".

Reorganizarea ar presupune şi comasarea unor departamente din companiile din grupul BVB şi, implicit, scăderea numărului de angajaţi si a costurilor. Printre departamente vizate ar fi cele de juridic, administrativ şi contabilitate. Totodată, este vizată şi implementarea rapidă de către un specialist de resurse umane a unui plan de evaluare şi motivare a personalului BVB, în funcţie de performanţele obţinute.

În urmă cu două săptămâni, adunarea generală extraordinară a acţionarilor nu s-a întrunit din lipsă de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacţiilor şi introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenţi acţionari care deţineau 40,15% din titluri, iar cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.

Modificarea politicii de tarifare a determinat controverse atât între membrii Consiliului de Administraţie al Bursei, cât şi între firmele de brokeraj. Brokerii mici au susţinut că noua modalitate de tarifare le va creşte costurile şi, într-un final, vor fi nevoiţi să iasă din piaţă, în timp ce firmele mari de brokeraj au susţinut această propunere, având în vedere că pentru ele cheltuielile urmau să scadă.

Asociaţia Brokerilor, al cărei preşedinte este Dan Paul, actual vicepreşedinte al BVB, a anunţat că se va opune schimbării politicii de tarifare încă dinainte de AGA.Deşi AGA pentru modificarea comisioanelor nu s-a întrunit în 13/14 martie, Consiliul de Administraţie al BVB a pus din nou propunerea pe ordinea de zi a unei noi adunări generale, convocată pentru 24/25 aprilie.

Cei mai mari acţionari ai BVB sunt fonduri de investiţii străine, printre care fonduri Erste şi fonduri Franklin Templeton, care deţin câte 5% din acţiuni. Totodată, o prezenţă vizibilă sunt SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5), care deţin tot câte 5% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.