DNA notează, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele şi articolele pe care le-a scris şi publicat, dovedeşte că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat şi că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul faţă de care s-a pronunţat o condamnare cu executare.

Totodată, procurorii arată, în documentul citat, în care enumeră o serie de articole ale lui Năstase, că "justiţia, în ierarhia sistemului de valori al condamnatului Năstase Adrian, ocupă un loc minor".

"Poziţia este tipică pentru un exponent al puterii legislative sau executive pentru care în România, dintre puterile statului, puterea judecătorească este, de departe, cea mai de ignorat. Prioritatea sa este viaţa politică în orice condiţii, iar nu actul de justiţie, deoarece perceptele morale ţin de forul interior al fiecărui individ, marele regret al condamnatului este dat de faptul că o continuare a vieţii politice prin ocuparea unei funcţii de autoritate în stat este interzisă nu la nivelul conştiinţei sale de existenţă a vreunui impediment moral, ci de judecători, prin pedeapsa complementară aplicată", notează procurorii DNA, în documentul citat.

Anchetatorii redau o parte din articolul "Aţi aflat motivul condamnării mele la închisoare cu executare?", publicat în 14 octombrie 2012 de Adrian Năstase, şi notează, în continuare, că "regretul condamnatului este că trebuie să respecte o hotărâre judecătorească sub aspectul interzicerii unor drepturi pe o perioadă determinată de timp, fiindcă din punct de vedere moral nu vede niciun impediment de a ocupa o funcţie publică dacă, de exemplu, ar fi suferit o condamnare cu suspendare".

Procurorii DNA mai susţin că Năstase "denaturează instituţii juridice în interes personal" şi arată că fostul premier "îşi înfăţişează cererea de liberare condiţionată nu ca pe o vocaţie a sa la o măsură administrativă de executare pe mai departe a pedepsei, ci ca pe o favoare făcută bugetului de stat, prin scutirea acestuia de la cheltuielile pe care ar fi trebuit să le facă în penitenciar cu deţinutul".

Recursul la eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase va fi judecat în 18 martie, la Tribunalul Bucureşti, care a stabilit acest termen luni, după ce a primit dosarul de la Judecătoria Sectorului 4.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au transmis luni Judecătoriei Sectorului 4 dosarul privind cererea de eliberare condiţionată a lui Năstase, la care au ataşat şi motivele de recurs împotriva hotărârii prin care această instanţă a decis eliberarea condiţionată a fostului premier.

Avocatul Ion Cazacu a declarat, marţi, că procedurile privind eliberarea condiţionată a lui Adrian Năstase sunt "extrem şi nejustificat de lungi" şi că speră ca ziua de 18 martie, când se va judeca recursul DNA la decizia de punere în libertate, să fie "ultima din detenţia" fostului premier.

În 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea lui Adrian Năstase de eliberare din penitenciar înainte de termen.