Premierul britanic Margaret Thatcher era gata să încheie un acord cu Argentina cu privire la problema Insulelor Falkland (Insulele Malvine in Argentina). În 1982, Argentina a debarcat pe disputatele Insulele Falkland un desant care a forțat mica garnizoanai britanica să se predea. Junta militară argentiniană încerca astfel sa obțina popularitate în țară si să recâștige controlul asupra teritoriilor disputate. În plus, țările din America Latină, în special Cuba comunistă, considerau debarcarea trupelor argentiniene ca o luptă împotriva imperialismului și de recastigare a teritoriilor ocupate.

Pentru Thatcher invadarea argentinieni a venit ca o surpriză totală. S-a dovedit că "Doamna de Fier" considera prosteasca  orice discutie privind posibila invazie a Insulelor Falkland: greseala pe care si-a recunoscut-o, ulterior, vorbind in fata Comisiei parlamentare pe probleme de conflict.

Cu toate acestea, când a avut loc “prosteasca” invazie, "Doamna de Fier" s-a corectat imediat și a trimis un escadron britanic spre Insulele Falkland. În luna mai 1982, în jurul insulelor au inceput luptele. Acestea au durat până la mijlocul lunii iunie, când britanicii au recâștigat controlul deplin al insulelor.

Din documentele desecretizate reiese ca Thatcher a adresat personal o cerere președintelui Franței, François Mitterrand, sa opreasca furnizarea catre Peru a rachetelor Exocet, folosite in razboiul naval si despre care Londra banuia ca ar fi de fapt destinate argentinienilor.

De altfel, Buenos Aires a folosit in conflict avioane de lupta frantuzesti Mirage, care au fost furnizate anterior Argentinei.

Victoria în războiul din Insulele Falkland este considerata a fi una dintre cele mai importante realizări ale guvernului Margaret Thatcher, care a permis Partidului Conservator  sa câștige alegerile pentru mai mult de un deceniu in Marea Britanie.

Totusi, așa cum se arata in documentele vremii, poziția "Doamnei de Fier" cu privire la Insulele Falkland a fost echivoca. Documente declasificate arată că Thatcher a fost dispusa să facă concesii Argentinei, mai ales ca asupra Londrei a fost exercitata presiune din partea Washingtonului, care a abordat o pozitie impaciuitoare fata de Junta argentiniana.

Chiar si la două săptămâni după debarcarea trupelor argentiniene, Thatcher vorbea despre o soluție diplomatică a conflictului. În conversațiile private, ea a recunoscut că daca localnicii nu ar fi fost impotriva, ar fi fost gata să cedeze Argentinei suveranitatea asupra insulelor.

Cu doua zile inainte de debarcarea fortelor militare britanice, Thatcher inca spera pentru o soluționare pașnică a conflictului. Dar junta argentiniana a rămas intransigenta si din aceasta cauza negocierile cu presedintele de atunci, Leopoldo Galteri, nu au mai început.

Subiectul Insulelor Falkland rămâne o problemă-cheie a relațiilor anglo-argentiniene. Argentinienii aniverseaza în mod tradițional data de începere a conflictului din Insulele Falkland. Cu aceasta ocazie, anul trecut, câteva sute de protestatari au atacat Ambasada Marii Britanii de la Buenos Aires. În același timp, autoritățile oficiale argentiniene recunosc faptul ca disputa teritorială nu a fost rezolvata. In opinia președintelui Argentinei, Cristina Kirchner, stapanirea britanica din Insulele Falkland reprezinta o “relicvă absurda a secolului al 19-lea"