Pe piaţa românească a lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi au activat în perioada 2007 - 2011 aproximativ 640 de firme româneşti şi străine, din care, la sfârşitul lunii iunie 2011, aproximativ 13% se aflau în insolvenţă/faliment sau cu activitatea suspendată, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, realizat după finalizarea unei anchete privind acest sector.

"Perioada de creştere a sectorului de construcţii, respectiv 2007 - 2008 s-a reflectat şi în creşterea cifrei de afaceri totală obţinută din activităţi execuţie de lucrări de construcţii de drumuri de către întreprinderile identificate ca fiind active pe piaţă. Astfel, în anul 2008, aceasta a fost de aproximativ 3,885 miliarde euro, în creştere cu 27% faţă de anul 2007. În anul 2011, cifra de afaceri totală a fost de aproximativ 3,447 miliarde de euro, în creştere cu 16% faţă de anul anterior. Tendinţa indicatorului este de revenire faţă de perioada de declin, 2009 - 2010", se arată în document..

În perioada 2007 – 2008, aproximativ 90% din firmele active pe piaţă au înregistrat profit, în timp ce în perioada 2009 – 2011, procentul acestora a scăzut la aproximativ 80%.

Cotele de profit ating un maxim de aproximativ 30% în anul 2009, dar în general se situează sub 4%. Aproximativ 99% dintre firmele care au realizat profit, în fiecare an din perioada analizată, au avut cote ale câştigului de sub 4%, potrivit sursei citate.

"Pe fondul unei evoluţii pozitive a cifrei de afaceri în perioada de creştere economică, de regres în perioada de criză şi cu tendinţă de revenire în anul 2011, evoluţia profitului net realizat de întreprinderile active pe piaţă a fost descrescătoare în perioada analizată. Astfel, în anul 2011, profitul net a însumat aproximativ 260 milioane euro, în scădere cu 42% faţă de anul 2007. O posibilă cauză ar fi lipsa lichidităţilor datorată întârzierii efectuării plăţilor de către autorităţile contractante pentru lucrările care le-au fost executate, pe fondul creşterii costurilor financiare ale creditării", arată autorii analizei raport.

În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut pe piaţă a fost de aproximativ 7%, respectiv de circa 8% pentru constructorii români şi de circa 4% pentru cei străini. În anul 2011, circa 19% dintre constructorii români au înregistrat pierderi, comparativ cu 45% dintre cei străini. Instituţia notează că procentul de firme româneşti care au înregistrat pierderi a crescut de la circa 3% în anul 2007 la aproximativ 19% în anul 2011, în timp ce ponderea companiilor străine s-a menţinut în intervalul 34 - 47%, în întreaga perioadă.

Analizând rezultatele financiare ale constructorilor străini, s-a constatat că aproximativ 75% dintre aceştia au raportat pierderi, în cel puţin un an, respectiv 43% au raportat pierderi în cel puţin 3 ani din cei 5 ani ai perioadei 2007 - 2011.

"Absenţa, ani la rând, a profiturilor la aproximativ 43% dintre constructorii străini ridică întrebări referitoare la: «Cum se menţin aceste întreprinderi pe piaţă»? sau «De ce nu decid să se retragă din România»?. Aceste firme sunt unele multinaţionale, cu experienţă şi recunoaştere în domeniu, deci nu se pune problema lipsei unei strategii de afaceri generatoare de profit. După cel puţin cinci ani de activitate în România se presupune, de asemenea, că au depăşit dificultăţile şi cheltuielile suplimentare impuse de intrarea pe o nouă piaţă. Absenţa profiturilor constructorilor străini s-ar putea explica prin transferul profiturilor către alte firme ce aparţin aceluiaşi grup prin încheierea de diferite contracte (de consultanţă, furnizare de forţă de muncă/materiale de construcţii)", se mai arată în raport.

Din firmele active pe piaţă în perioada analizată, primele 10, româneşti şi străine, au cumulat în fiecare an în perioada 2007 – 2011 o cotă de piaţă situată în intervalul 39 - 46%. Topul primilor 10 jucători este dominat, în perioada 2008 - 2011, de grupul UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, în analiza căruia au fost luate în considerare firmele A&R, UMB Spedition şi Tehnostrade, toate trei din judeţul Bacău.

Printre jucătorii care s-au menţinut în top, cu cote de peste 5%, instituţia menţionează grupul francez Colas (Colas Drumuri, Colas SA Franţa Sucursala România, Colas România, SCCF Iaşi - Grup Colas, Sorocam Bucureşti, ADP Timişoara şi ADP Constanţa) - în perioada 2007 - 2010, Romstrade (firmă deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache) şi Bechtel Internaţional – ambele în perioada 2007 - 2009, Tehnologica Radion (în anii 2008 şi 2010), grupul austriac Strabag (Antrepriza Reparaţii şi Lucrări - ARL Cluj, Bitunova România Bucureşti, Drumco Timişoara şi Strabag Bucureşti) - în anul 2010 şi grupul italian Astaldi (Astaldi SPA Italia sucursalele România şi Gheorghe Petraşcu Bucureşti, Italstrade SPA Sucursala Bucureşti şi Astalrom Călăraşi) - în anul 2011.

Consiliul Concurenţei arată că, analizând profiturile obţinute de principalele firme active pe piaţă, au fost evidenţiate câştiguri substanţiale ale firmelor româneşti, comparativ cu cele, moderate, obţinute de către cele străine.

"Însumate, profiturile obţinute de întreprinderile româneşti depăşesc 30% din profitul total obţinut pe piaţă, în fiecare an al perioadei analizate, ajungând chiar la valori de peste 50% în anii 2009 şi 2010. În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut de către principalele firme active pe piaţă a fost de 10,5%, respectiv de circa 16% pentru constructorii români şi de circa 4% pentru cei străini", se spune în raport.

Referitor la pierderile înregistrate de întreprinderile active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri, acestea s-au încadrat în intervalul 13 - 26% din cifra de afaceri obţinută.

Conform datelor instituţiei, în 2011 piaţa a înregistrat o valoare estimată la aproximativ 2,2 miliarde euro, în creştere cu 21% faţă de anul precedent. Piaţa s-a plasat la 1,27 miliarde euro în 2007 şi s-a menţinut la 1,7 miliarde euro în următorii doi ani.

"Pentru perioada următoare, se estimează un proces, pe de-o parte, de falimente în sectorul construcţiilor, iar pe de altă parte, de achiziţii şi fuziuni pe această piaţă, mai ales în contextul crizei economice", se arată în raportul instituţiei.

Cu o densitate a drumurilor de 350 km/1000 km pătraţi, România se situează cu mult sub media europeană de 1.196 km/1000 kilometri pătraţi şi sub cea est-europeană, de 933 km/ 1.000 km pătraţi.

La sfârşitul anului 2012, infrastructura rutieră publică a României totaliza 84.185 km, din care 16.337 km (19,4%) drumuri naţionale, 35.380 km (42,0%) drumuri judeţene, 31.918 km (37,9%) drumuri comunale şi 550 km (0,7%) autostrăzi. Din numărul total de km de autostradă, 530 km sunt în administrarea CNANDR şi 20 km în cea a municipiului Bucureşti.

În România, preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost. Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/km de autostradă construit în zonă de şes este de aproape trei ori mai mare.

Potrivit calculelor Consiliului Concurenţei, preţul mediu/km al autostrăzilor aflate în exploatare în România este de circa 23 milioane lei.

În perioada 2000-2013, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 65 de miliarde de euro din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune în vederea cofinanţării lucrărilor de infrastructură rutieră. Romania a atras doar 5,3% din fonduri, mai mult decât Bulgaria (2%), dar sub nivelul atins de Polonia (27,5%), Cehia (6,5%) şi Ungaria (6%), potrivit sursei citate.

"Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate reprezintă o adevărată frână în calea funcţionării normale şi stimulării activităţii economice, în special, în ceea ce priveşte sectoarele direct legate de infrastructura rutieră, precum turismul şi transporturile de persoane şi marfă", se mai arată în raport.

Documentul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei.