In 2013, femeia, in varsta de 76 de ani, a cerut ajutorul medicilor, dupa ce a acuzat pierderi de memorie. Uneori, nu mai reusea sa gaseasca drumul spre casa, pierzandu-se prin oras.

Mai mult, aparusera niste convulsii, asemanatoare crizelor de epilepsie. Medicii i-au prescris lamotrigina. Medicamentul a salvat femeia de la convulsii si i-a imbunatatit memora, dar a avut si alte efecte. 

Printre altele, a aparut un interes neasteptat pentru poezie. Astfel ca, pe zi, ea a ajuns sa scrie cate 10-15 poezii. Daca nu reuseste sa duca la capat o poezie inceputa, femeia devine deosebit de agitata. Esential este ca textul sa rimeze. In ceea ce priveste continutul, acesta este destul de banal.

Potrivit specialistilor, dorinta de a scrie se va stinge treptat. Ei au explicat ca accesele pot antrena o modificare a lanturilor neuronice din creier, care sunt legate de sistemele lingvistice, de reactiile emotionale si de sentimentul de mandrie. E posibil ca, in timpul unei crize, aceste lanturi sa se fi aflat in stare neactiva. Tratamentul prescris le-a activat si, astfel, a aparut pasiunea pentru poezie, scrie New Scientist.