Moneda britanică s-a depreciat cu 0,6% până la 1,2377 dolari pentru o liră şi a fost cel mai slab performer din rândul monedelor din G10. "Dupa toate probabilitatile, cei care au vândut sunt investitorii îngrijoraţi de procesul de ieşire", a explicat Mansoor Mohi-uddin, analist la NatWest Markets, divizie a grupului bancar Royal Bank of Scotland Group Plc. In opinia expertului, nu există alte ştiri care să alimenteze vânzările, altele decât informaţia că premierul Theresa May a semnat scrisoarea care declanşeaza Brexitul.

In ceea ce priveste companiile britanice, ingrijorarea lor vizeaza, printre altele, tarifele de export in UE, eventuale întreruperi ale lanţului de aprovizionare şi o posibilă pierdere a angajaţilor europeni. Mai mult, statul ar putea ramane fara finantare europeana pentru sectorul de cercetare şi dezvoltare, în special în cazul universităţilor şi al start-upurilor de biotehnologie.

In acest context. companii farmaceutice, precum AstraZeneca Plc, doresc ca legile imigraţiei să permită cercetătorilor din UE să lucreze în Marea Britanie. Pe de alta parte, pacienţii britanici ar avea de pierdut in cazul unor reglementări mai severe cu Agenţia pentru Medicamente, ceea ce ar putea presupune acces limitat la medicamente noi.

În domeniul telecomunicaţiilor, turiştii riscă facturi telefonice mai mari: in timp ce UE va elimina tarifele de roaming din 15 iunie, giganti precum BT Group şi Vodafone Group s-ar putea confrunta cu preţuri majorate din partea altor reţele de pe continent, dacă Marea Britanie este de acord cu reducerile, ca parte a tratatului comercial. Operatorii caută să asigure fluxul liber de date între graniţe, care ar putea fi pus sub semnul întrebării dacă Comsia Europeană nu încadrează Marea Britanie în regimul echivalent pentru protecţia şi securitatea datelor.

Industria tehnologică este preocupat de accesul la forţa de muncă calificată din UE, spatiul comunitar asigurand, intre 2009 şi 2015, aproape una din şase noi angajări din acest sector. La randul lor, fermierii risca sa ramana in afara pieţelor din UE, cele mai mari pentru export. Dacă Londra va fi expusă tarifelor Organizaţiei Mondiale de Comerţ, sectorul agricol va fi cel mai afectat. Mai mult, sectorul se bazează pe forţă de muncă străină.

Producătorii de maşini se tem că Brexitul va însemna un tarif de 10% impus comerţului cu UE. Restaurantele, hotelurile, pub-urile şi cafenelele britanice si-ar putea pierde angajatii care provin din spatiul comunitar, tinand cont ca, potrivit firmei de consultanţă Mercer, numai 33% dintre lucratorii hotelieri nu sunt cetăţeni britanici. Nici sectorul construcţiilor nu scapă de negocierile Brexit. Aproape 8% din forţa de muncă din domeniul construcţiilor (176.500 de angajaţi) vine din ţările UE.