Problema este ca toate centralele nucleare elveţiene operează pe baza unei autorizaţii care permite continurare activitatii atât timp cât sunt respectate normele de securitate. Din acest motiv ecologiştii au demarat, în urmă cu cinci ani, lansat ideea organizarii unui referendum national, in cadrul caruia cetatenii cu drept de vot ai tarii sa se pronunţe pentru o limitare la 45 de ani a duratei de viaţă a unui reactor.

Fără o dată limită "va fi nevoie să aşteptăm să avem o pană sau un incident pentru a putea închide centralele nucleare. Prin fixarea la 45 de ani a duratei maxime de funcţionare a reactoarelor elveţiene, evităm ca acestea să fie exploatate dincolo de nivelul rezonabil", a explicat purtătorul de cuvânt al iniţiativei Verzilor, Mathias Schlegel.

Dacă la consultarea populara de duminică vor câştiga sustinatorii unui abandon accelerat al energiei nucleare, centrala de la Beznau, cantonul Aargau din apropiere de frontiera cu Germania, şi care funcţionează de 47 de ani, ar urma să fie închisă în 2017. Cele două reactoare ale unitatii sunt în prezent în reparaţii. Este cea mai veche centrală nucleară din lume, după închiderea reactorului de la Oldsbury, Marea Britanie, în 2012.

De asemenea, centrala de la Muhlberg, intrata în funcţiune în anul 1972 în cantonul Berna, ar urma să se închidă şi ea anul viitor dacă ecologiştii vor avea câştig de cauză la referendum. În sfârşit, centralele de la Gosgen (cantonul Soleure) şi Leibstadt (cantonul Aargau) ar urma să îşi închidă porţile în 2024 şi 2029.

Chiar dacă guvernul elveţian susţine închiderea treptată a centralelor nucleare se opune însă categoric acestei iniţiative care în opinia executivului ar duce la închiderea prematură a unor instalaţii vitale pentru securitatea energetică a ţării. De asemenea, Parlamentul elveţian se opune şi el iniţiativei, la fel ca şi partidele de dreapta, în timp ce Verzii se bucură de sprijinul partidelor de stânga.

În schimb alegătorii au păreri împărţite. Potrivit unui ultim sondaj de opinie efectuat săptămâna trecut de institutul gfs.bern, 48% din persoanele intervievate sunt în favoarea iniţiativei, faţă de 57% luna trecută, în timp ce 46% sunt contra, cu 10 puncte mai mult faţă de luna trecută, scrie agerpres.