Pentru autorul articolului, Putin si Erdogan sunt „doi mari politicieni ai spatiului euroasiatic”. Ei se afla la putere din 2000 si, respectiv, 2003, ambii reusind sa recroiasca vechile sisteme politic si economic si sa promoveze cu succes dezvoltarea economica a tarilor lor. „E adevarat ca, daca seful guvernului turc a realizat aceste performante gratie reformelor, Putin este dator pretului ridicat la resurse energetice”, noteaza Die Presse.

In etapa lor de inceput, „Putin si Erdogan au acceptat in apreajma lor oameni cu o gandire libera, diferita de standardele obisnuite si care isi exprimau punctul lor de vedere”, scrie ziaristul austriac, care pune, aici, punct epitetelor laudative la adresa celor doi politicieni. Mai departe, autorul materialului recunoaste ca intre cei doi lideri exista suficiente diferente. In acelasi timp, exista si o asemanare uluitoare, care rezida in modul in care percep criticile la adresa muncii lor. Iar reactia lor este de „machocrati”, afirma jurnalistul de la Die Preese. In opinia lui, succesul are darul de a lua mintile, mai ales oamenilor aflati la putere.

Dar mai devreme sau mai tarziu vine o perioada cand sfaturile si opinile contradictorii ajung sa-l plictiseasca pe politicianul atotputernic, ferm convins ca el stie cum e mai bine, pentru ca toti sunt multumiti de el. De regula, cu sunt mai multe reusite, cu atat mai des dispar din anturajul liderului oameni cu gandire libera: ei pot deveni adversari, la un moment dat.

Putin, la fel ca Erdogan, „a neutralizat treptat toate mecanismele de control asupra puterii de stat, transformand justitia si mass-media in institutii gata oricand sa duca la indepinire orice ordin venit de sus”. Amandoi inventeaza dusmani si comploturi imaginare, sustinand ca „strainatatea nu doreste decat raul Turciei/Rusiei, publicatiile internationale interpreteaza incorect evenimentele, iar manifestantii de pe strazile orasele sunt niste debusolati, finantati de speculanti straini si de servicii secrete”.

De asemenea, mentioneaza in incheierea autorul articolului din Die Presse, ambii lideri se bazeaza pe populatia conservatoare. Iar daca Erdogan este ajutat de islamismul care care isi face tot mai simtita prezenta, pe Putin il ajuta renasterea credintei.