În total 42 de ţări concurează anul acesta în Suedia, patria Premiului pentru Pace, ce poarta numele fizicianului Alfred Nobel. Printre acestea, câţiva recenti inamici: Rusia, Ucraina, Azerbaidjan şi Armenia, Serbia şi Albania etc. Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) "nu va reuşi niciodată să depolitizeze Eurovisionul", crede Jess Carniel, expertă în ştiinţe sociale la Universitatea Southern Queensland din Australia şi specialistă în această competiţie. Dar poate evita notele false care strică atmosfera.

În 2015, Armeniei i s-a cerut să schimbe textul piesei 'Don't Deny' ('Nu negaţi'), o aluzie prea directă faţă de refuzul Turciei de a vorbi despre genocidul armenilor din urmă cu o sută de ani. În 2014 au fost înregistraţi ca ucraineni votanţii din Crimeea, teritoriu revendicat de Rusia: "Motive tehnice", s-au justificat organizatorii. În 2013, Rusia a protestat împotriva manipulării rezultatelor din Azerbaidjan, ţară care în mod ciudat îi acordase zero puncte. Eurovision a cerut o anchetă care a dat dreptate Moscovei.

Militanţi ai drepturilor omului au denunţat în 2012 sumele uriase cheltuite de Azerbaidjan pentru ca regimul autoritar al ţării lor să apară într-o lumină bună. La ediţia de anul acesta de la Stockholm (finala în 14 mai), polemica s-a axat în jurul steagurilor şi a cântecului tătar ucrainean. Pentru prima oară, pe site-ul oficial al organizatorilor, a apărut o listă a steagurilor interzise. Printre acestea cele ale Kosovo, Nagorno-Karabah, Ţării Bascilor (retrasă acum de pe listă), ISIS, al tătarilor din Crimeea şi Republicii Crimeea, Palestinei, Republicii Populare Doneţk, Republicii Turce a Ciprului de Nord şi Transnistriei.

În faţa scandalului declanşat, chiar dacă nu a fost vinovat, Eurovision şi-a cerut scuze faţă de "toţi cei care s-au simţit jigniţi". Şi a flexibilizat regulile autorizând unele steaguri regionale, precum cel al unei minorităţi pentru a o susţine pe norvegianca Agnete, sau cel galez pentru britanicul Joe Woolford.

Regulamentul cel mai strict vizează în continuare versurile, discursurile sau gesturile de natură politică sau similare care nu sunt autorizate. Anul acesta Eurovision a validat totuşi un cântec, criticat aspru de Rusia, '1944', în care este vorba de deportările tătarilor din Crimeea comise de Stalin, cu care se va prezenta Ucraina. Juriul nu şi-a motivat decizia.

Geopolitica are pondere şi asupra rezultatelor; mai mulţi statisticieni au dovedit-o chiar ştiinţific. În Franţa sau în Marea Britanie insuccesele sunt explicate prin alianţe între popoare şi deplâng faptul că nordicii votează de exemplu pentru nordici, slavii pentru slavi, fostele republici sovietice pentru omoloagele lor şi aşa mai departe.

Acumularea de victorii pentru aceste ţări în anii 2000 a iritat în asemenea măsură Europa de Vest încât în 2009 modalitatea de vot s-a schimbat, aminteşte Catherine Baker, cercetător la universitatea britanică Hull. Eurovision a adăugat voturile juraţilor profesionişti la cele ale telespectatorilor, mult prea sensibili la afinităţile naţionale, relateaza agerpres.