SUA încearcă sa scape Europa Centrală și de Est de monopolul Gazprom, iar Proiectul gazelor de sist este doar o modalitate in atingerea acestui plan, considera expertii rusi, ingrijorati de expansiunea fenomenului. Astazi, asa-zisa “Uniune de Sist" cuprinde deja tari precum Ucraina, Polonia, Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia, Marea Britanie si, ultima intrata, Romania. Cu toate acestea, potrivit experților europeni, cantitatea posibila a producției de gaze de șist în UE în 2030 va de 15 cel mult 40 miliarde de metri cubi pe an, in varianta optimista. Acest volum reprezinta doar circa 3-5% din importurile anuale de gaze naturale obtinute prin metoda clasica. Care este atunci miza, de ce tarile din Europa (de Est, in principal), pun in pericol sanatatea propriilor popoare de dragul unei resurse care nu va aduce nicio schimbare in bine in viata locuitorilor?

No Fracking Way
Chiar si unii analiștii americani cred că “proiectul” gazelor de șist este deja condamnat, singura explicatie a insistentei dezvoltarii acestuia in unele tari din Europa fiind strict de natura geopolitica.

“Este un nou bubble financiar care va crește în Europa”, crede prof. Wendy Lee, de la Universitatea Bloomsburg din Pennsylvania, un activist care lupta impotriva exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii.

"Țările care vor să producă gaze de șist trebuie sa se astepte la același lucru care s-a întâmplat la noi (in SUA n.r.). La inceput un boom de scurta durata care va duce la crearea unor noi locuri de muncă. Dar cand balonul se va sparge, vor rămâne cu un mediu distrus și infrastructura la pamant, asa cum s-a intamplat in Dimock (Pennsylvania). La fel se va intampla și în Letonia și in Irlanda, și Ucraina ", - a declarat Wendy Lee.

Cifre in sprijinul afirmatiei? Astăzi, producția de gaze de șist din SUA este competitiva la un preț de peste 144 dolari/mia mc. În același timp, în conformitate cu estimările cele mai optimiste, pragul de rentabilitate a producției de gaze de sist în Europa se va realiza numai daca prețul gazelor naturale va fi de 214 dolar/mia mc în Ungaria sau $ 360/mia mc in Polonia.

In Romania, costul de productie al gazelor este de 125-135 dolari/mia mc. Tehnologia fracturarii hidraulice este periculoasa nu doar pentru mediu ci si pentru profitabilitate. Fiind o tehnica foarte scumpa, intrebarea care se impune cum va scoate Chevron gaze de sist la un cost competitiv cu cel al extractiei de gaze naturale prin metoda traditionala?

În prezent, în SUA nu mai exista nicio “sonda” care sa aduca profit din tragerea gazului de șist. Anul trecut, costurile corporațiilor americane cu cele 7.000 de foraje de pe teritoriul SUA au totalizat 42 de miliarde de dolari. Profiturile din vânzarea de gaze de șist au fost de numai 32,5 miliarde de dolari, deci un minus de aproape 10 miliarde de dolari.

Astfel, BP a anuntat o pierdere de 5 miliarde dolari, iar britanicii de la BG Group - 1,3 miliarde de euro. Pana si fostul lider al industriei - Chesapeake Energy - este în pragul falimentului.

Ce ni se spune
A: Sa scapam de rusi

Geopolitic, gazele de sist au o mare importanta pentru securitatea energetica a tarilor implicate in explorarea si exploatarea gazelor de sist. Este vizata cu prioritate Rusia si potentialul de santaj pe care il are aceasta tara ca principal furnizor european de gaze naturale.
Chiar vineri, saptamana trecuta, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, aprecia ca gazele de sist ar putea reprezenta un instrument util in negocierile cu Gazprom pentru a obtine preturi mai bune in Uniunea Europeana. Declaratia comisarului a fost facuta in Lituania, tara in care Chevron se pregateste sa foreze dupa gazele de sist. Lituania plateste cu 20% pana la 40% mai mult pentru gazul rusesc comparativ cu vecinii sai europeni, depinzand in proportie covarsitoare de livrarile Gazprom. Probabil, in cazul acestei tari baltice argumentul privin securitatea energetica are sens.
Insa, pentru Romania, care depinde de importuri pentru a-şi acoperi cererea interna de doar in proprotie de 20% din necesarul energetic total, retorica securitatii energetice si a independentei fata de importurile rusesti nu prea tine. Romania este deja unul din principalii producatori de gaze naturale (extrase in maniera traditionala) din aceasta regiune.

B. Gaz mai ieftin - investitii noi si locuri de munca
In Ucraina, tara in care aceleasi companii amerciane (inclusiv Chevron) au primit acordul statului pentru explorarea gazelor de sist, ambasadorul american John Tefft a facut in mod deschis lobby pentru aceasta noua sursa de energie.
"Pentru noi (americani n.r.), gazele de șist au adus locuri de muncă, prețuri mai mici pentru gazele naturale si la electricitate, dar și o creștere a veniturilor la bugetele federale si locale ", - a declarat Tefft.

În plus, a dezvoltat ambasadorul, prețurile scăzute la gazul natural au facut din SUA o țară extrem de atractiva în termeni de investiții. Acest lucru este valabil mai ales pentru o varietate de companii chimice și industriale care necesita acces la volume mari de gaze naturale.
Autoritatile romane subscriu total acestui punct de vedere. Pe lângă crearea de locuri de muncă, Agenţia Română pentru Resurse Minerale estimează că numai forajele de prospectare din Dobrogea ar atrage investiţii de peste 80 de milioane de dolari într-o perioadă de patru ani.

Guvernul Ponta consideră că gazele de şist ar putea fi o sursă benefică de energie, întrucât ar duce la crearea de noi locuri de muncă, ar reduce importurile de gaze şi ar ajuta Romania să îşi consolideze independenţa energetică. În ianuarie 2013, premierul Victor Ponta şi-a manifestat susţinerea pentru începerea explorării gazelor de șist. După confirmarea existenţei resurselor de gaz (în urmatorii cinci ani), eventualele operațiuni de exploatare trebuie să respecte standardele europene și mondiale de mediu, consideră premierul.

In definitiv, care este spilul? Chevron foreaza, nu gaseste nimic, pleaca? Sau, Chevron foreaza, gaseste gaze de sist, lasa pe altul sa exploateze? Nimeni nu ne spune cum vor face americanii sa scoata gaz de sist mai ieftin decat gazul natural. Tehnologia farcturarii hidraulice este mult mai scumpa comparativ cu exploatarile traditionale. In SUA, extractia gazelor de sist se face de 100 de ani, dar revolutia sistului a fost posibila in ultimii 10 ani datorita ieftinirii gazelor naturale, care astfel au devenit competitive cu cele de sist. In momentul in care volumul de gaze livrat pe piata a explodat, pretul mediu s-a redus si, imediat, extractia de sist nu a mai fost profitabila.

In Romania, tendinta pe piata gazelor este de consolidare a cresterii pretului, nu a ieftinirii. La ce folosesc prin urmare gazele de sist? Sau vom suporta, fiecare roman, costul de extractie al gazelor de sist, asa cum facem acum cu energiile alternative?

C. Amenintarea ecologica
In afara de asta, fracturarea hidraulica mai prezinta o amenintare – de natura ecologica.
Autoritatile de mediu si compania Chevron, cea care a obtinut avizele pentru foraje in Dobrogea si Moldova, sustin ca cel putin la faza explorarii, comunitatile locale si opinia publica nu ar trebui sa-si faca griji in ceea ce priveste mediul. Rovana Plumb, ministrul mediului, a declarat ca "pentru faza de explorare nu este nevoie de nici un fel de studiu de impact, pentru ca in Romania explorarea se face de 150 de ani, tehnologia aferenta fiind cea legata de explorarea gazelor conventionale".

Si Chevron, intr-un comunicat da asigurari ca “programele de prospectare vor ocoli ariile protejate si vor asigura o distanta de cel putin un kilometru de la tarmul Marii Negre. “In judetul Vaslui, Chevron va fora sonde explorare similare cu celelalte sonde conventionale existente in Romania. Conform documentatiei tehnice supuse analizei APM Vaslui, sondele de explorare nu vor implica utilizarea procedeului de fracturare hidraulica", se arata in comunicat.

Tot acolo se spune ca faza de explorare a zacamintelor de gaze naturale se desfasoara pe parcursul mai multor ani si, in functie de rezultatele obtinute, se va putea determina demararea unei operatiuni de exploatare.

Ce stim acum este ca nici la faza de explorare si nici la cea de exploatare statul roman nu va scoate bani din buzunar. Insa in cazul unui accident tehnologic, care va aduce metan si alte chimicale otravitoare in panza de apa freatica, costurile ecologizarii ar fi uriase.

Companiile americane au dat rateuri chiar la ele acasa si, prin urmare, cel putin teroretic, nu putem scoate din calcul posibilitatea unei catastrofe ecologice. In acest context, chiar daca forarile de explorare vor dura cativa ani si sunt absolut “inofensive” pentru mediu, ingrijorarea ecologiştilor este justificata.

Din pacate pentru locuitorii din Mangalia, 2 Mai, Vama Veche şi Costineşti,  prospecţiunile prin foraje de mică adâncime vor începe în zona deja din luna august a acestui an. Localnicii au avut sansa sa spuna nu forarilor cu prilejul referendumului local  organzat in  luna decembrie. Acesta insa a fost invalidat din cauza numărului mic de votanţi.

Unde se mai cauta gaze de sist

Ucraina
In mai 2012, Shell și Chevron au câștigat licitația pentru exploarea gazelor de șist in permiterele Yuzovsk si Olessky. In Ucraina, Shell va plati statului bonus 210 milioane dolari doar pentru accesul la permiterul Yuzovsk.

Franța
Prima tara europeana care a introdus răspunderea penală pentru utilizarea tehnologiei fracturarii hidraulice.

Germania
Moratoriu pe perioada nedeterminata si in landurile Saxonia Inferioară și Renania de Nord-Westfalia din Germania.

Bulgaria
Pe 17 ianuarie 2012, guvernul bulgar a revocat licența de explorare a gazelor de șist în nord-estul Bulgariei acordata Chevron, invocand moratoriu privind gazele de șist și lipsa de dovezi privind siguranța ecologica a metodei fracturării hidraulice.

SUA
Chiar si in SUA, exportatotrul “revolutiei gazelor de sist”, in statul New York a fost impus un moratoriu asupra fracturării hidraulice.

Romania
Agenţia americană de informaţii asupra energiei estimează că resursele de gaze de şist cu potenţial de exploatare din Româna, Bulgaria şi Ungaria însumează 538 miliarde de metri cubi.
Guvernul român a concesionat companiei energetice americane Chevron suprafeţe cumulând 870.000 hectare. În urma ridicării moratoriului, Chevron intenționează să înceapă lucrările de explorare în a doua jumătate a anului 2013.

Societatea naţională energetică Petrom efectuează analize preliminare în zonele în care îşi desfăşoară activitatea, în timp ce Romgaz, MOL, Sterling şi East-West sunt la rândul lor interesate de oportunităţile din România.