In cursul ultimilor trei ani, constata Ernst&Young, activitatea primelor 20 de banci islamice a progresat cu o medie anuala de 16%, mult peste ritmul concurentelor conventionale. Iar dupa criza mondiala din 2008, care a scos in evidenta vulnerabilitatea multor actori ai finantelor tradionale, valorile etice ale finantelor islamice si-au pastrat atractivitatea. Valori care nu cunosc notiuni precum speculatie sau interes, interzic investitiile in sectorul jocurilor de noroc sau chiar al apararii.

Care este explicatia acestei evolutii fulminante a finantelor islamice?  Inainte de toate, ele constituie un punct de orientare pentru muntii de petrodolari provenind din Golful Persic, care pot fi, astfel, investiti in active rentabile. In plus, o serie de tari din Africa de Nord au inceput, dupa Primavara araba din 2011, sa imbratiseze finantele islamice.  Tunisia, spre exemplu, a adoptat in iulie anul trecut, un proiect de lege care autorizeaza emiterea sukuk, echivalentul islamic al obligatiunilor suverane.

Utilizat de foarte bogatele fonduri de investitii din Golful Persic, sukuk ar trebui sa permita Tunisiei diversificarea surselor sale de finantare. CIBE estimeaza, in acelasi timp, ca, dupa Africa de Nord, India si China ar putea, la randul lor, sa accelereze dezvoltarea finantelor islamice in urmatorii ani.

De mentionat ca un sukk corespunde unui proiect determinat. Profiturile varsate anual corespund castigurilor pe care proiectele ar urma sa le genereze. Un sukk nu este, precum obligatiunile conventionale, fondat pe o emisie obligatiuni. Investitorul finanteaza un activ tangibil, care va furniza un venit stabil o anumita perioada de timp. Fondurile primite de la investitori sunt transferate spre o societate specifica, numita SPY (Special Purpose Vehicule), care are misiunea de a realiza investitia si de a incasa castigurile, incredintate, ulterior, investitorului.