În raportul publicat în toamna anului trecut, FMI estima o creștere de 2,4% pentru economia românească în 2015. În ceea ce privește estimările pentru 2016, FMI prognozează că economia românească va înregistra un avans de 2,9%, peste cel de 2,5% prognozat în luna octombrie a anului trecut.

Noile cifre ale FMI sunt identice cu cele incluse în Declarația de Final pentru Misiunea referitoare la Articolul IV din 2015, publicat după vizita experților FMI și CE la București, în perioada 27 ianuarie — 10 februarie 2015, în care experții FMI au estimat că Produsul Intern Brut al României va crește cu 2,7% în acest an și cu 2,9% în 2016, iar principalul factor care va sta la baza acestei evoluții este consolidarea consumului privat pe fondul unei creșteri puternice a salariului real, al prețurilor scăzute la petrol și al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.

Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările privind evoluția prețurilor de consum în România, acestea urmând să crească cu 1,0% în 2015, comparativ cu estimările din toamnă, care indicau o creștere de 1,5%. Pentru 2016, FMI estimează o creștere a prețurilor de consum de 2,4%, mai puțin decât avansul de 2,9% preconizat în toamnă. Situația este similară în cazul deficitului de cont curent, unde estimările FMI au fost revizuite în jos la 1,1%, de la 1,2%, pentru 2015 și la 1,5%, de la 1,8%, pentru 2016.

La nivel regional, Europa Emergentă, FMI susține că activitatea economică a încetinit anul trecut și mai multe țări au intrat în deflație. În acest an însă prețurile reduse la petrol vor da un impuls creșterii economice dar se vor adăuga și presiunilor dezinflaționiste. Acolo unde este posibil, politica monetară ar trebui folosită pentru a susține cererea internă, iar țările cu poziții fiscale slabe ar trebui să-și refacă rezervele fiscale.

'Politica monetară ar trebui să rămână relaxată în Polonia și România, având în vedere prognoza de inflație redusă și fenomenul de relaxare cantitativă din zona euro. Investițiile publice pot fi devansate pentru a contracara efectul negativ apărut de pe urma măsurilor planificate de consolidare fiscală, așa cum sunt avute în vedere în Polonia și România, sprijinite de o absorbție mai mare a fondurilor europene' se arată în raportul FMI, relateaza agerpres in pagina electronica.