'Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate - o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale - vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital', se arată într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter.

Potrivit sursei citate de agerpres, pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri, dar şi a execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital.

'Această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă. Planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere', se mai arată în documentul citat.

Oficialii FMI menţionează faptul că, în ultimii ani, România a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor macroeconomici, însă protejarea acestor realizări este crucială în contextul creşterii riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, mai ales în economiile emergente.

În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales în zona companiilor de stat, pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.

'Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performantelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice', se subliniază în comunicatul FMI.

Reprezentanţii instituţiei notează şi necesitatea modernizării infrastructurii de transport public a României, fără de care avantajele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.

În ceea ce priveşte creşterea economică, FMI estimează un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investiţiilor şi a exporturilor. 'Perspectiva de creştere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice', mai spune şeful misiunii FMI.

Ea a vorbit şi depre reforma ANAF, care ar trebuie să direcţioneze resurse dinspre controalele pentru rambursarea TVA către activităţi ce generează mai multe venituri.

De asemenea, Andrea Schaechter a atins şi subiectul legat de noul regim de impozitare a resurselor naturale, care, în opinia sa, ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea de către stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.

Politica monetară se confruntă cu noi provocări, având în vedere că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri. 'Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persista pe pieţele financiare globale', se subliniază în document.

Fondul Monetar Internaţional a efectuat o vizită de o săptămână în România pentru a discuta cu autorităţile stadiul economiei româneşti, evoluţiile viitoare şi bugetul de stat pe 2016.

Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.

Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009