Cele două proiecte sensibile, care au provocat critici din partea mai multor asociaţii şi ar putea aduce Guvernului atacuri din partea opoziţiei de dreapta şi de extremă-dreapta, urmau să fie aprobate în cursul dimineţii de miercuri în Consiliul de Miniştri. Ulterior, cele două proiecte vor fi dezbătute în Parlament.

Aceasta este prima reformă semnificativă în domeniul imigraţiei de la alegerea socialistului Francois Hollande la preşedinţia Franţei, în 2012. Franţa trebuie "să rămână" o "ţară deschisă imigraţiei şi azilului", a subliniat ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, într-un interviu pentru cotidianul Liberation. El a apreciat că societăţile închise "sunt condamnate la declin".

Cele două proiecte au fost pregătite de predecesorul său, Manuel Valls, care pleda pentru calmarea situaţiei pe tema imigranţilor, în timp ce era ministru de Interne. Textul privind azilul vizează reducerea solicitărilor, în condiţiile în care numărul solicitanţilor de azil aproape s-a dublat în ultimii şapte ani, ajungând la peste 66.000 de dosare în 2013.

Reforma vizează scurtarea termenului de procesare a dosarului la nouă luni, faţă de doi ani în prezent. Guvernul vrea, de asemenea, să repartizeze solicitanţii de azil pe tot teritoriul, suprimând alocaţiile celor care refuză un anumit loc şi închizându-le dosarul dacă pleacă de la un centru.

De asemenea, reforma propusă de Guvernul francez propune crearea unui "paşaport pentru talent", un titlu de sejur unic care va înlocui multitudinea de titluri existente pentru străinii cu calificare sau care au o competenţă deosebită (artişti, oameni de ştiinţă, sportivi).

Principala măsură privind imigraţia este crearea de sejururi multianuale, conform unei promisiuni de campanie a preşedintelui socialist Francois Hollande. Ideea este să se faciliteze viaţa străinilor, evitând ca aceştia să revină în fiecare an la prefecturi pentru a-şi reînnoi documentele. Guvernul intenţionează să creeze titluri de patru ani, care vor fi livrate străinilor la finalul unui prim titlu de un an. Prin această măsură, se trece "de la o logică de suspiciune la o logică de integrare", aprecia în 2013 Manuel Valls.