Dintre cele 195 de ţări evaluate, 87 (45%) sunt clasificate drept "libere", 59 (30%) sunt "parţial libere", iar 49 (25%) nu sunt deloc libere, cele mai mari probleme înregistrându-se în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona eurasiatică.

În total, 67 de state sunt în regres în ce priveşte libertăţile politice şi civile, faţă de 36 de ţări care au înregistrat progrese. "Dacă în anii trecuţi declinul se înregistra în principal în statele cu regim autocrat sau dictatorial, unde lucrurile mergeau din rău în mai rău, în 2016 remarcăm că democraţiile consolidate, ţările considerate 'libere', domină lista celor unde s-au înregistrat regrese. Aproape un sfert dintre statele unde democraţia este în declin în 2016 sunt în Europa", indică raportul Freedom House.

Din studiu a reieşit că ţările cel mai puţin democratice sunt: Siria, Eritreea, Coreea de Nord, Uzbekistan, Sudanul de Sud, Turkmenistan, Somalia, Sudan, Guineea Ecuatorială, Republica Centrafricană, Arabia Saudită.

Într-o analiză dedicată evenimentelor recente din Europa Centrală, Freedom House remarcă "posibilitatea ca unele dintre tranziţiile remarcabile de la dictatură la democraţie din anii '80 şi '90 să sufere un regres considerabil din cauza unor lideri populişti". Raportul este critic faţă de guvernul de la Varşovia, condus de partidul Lege şi Dreptate (PiS), care "a dat câteva lovituri serioase instituţiilor democratice din Polonia" şi devine "o versiune accelerată şi condensată a ceea ce partidul Fidesz a reuşit în Ungaria din 2010 până în prezent".

Printre factorii care au destabilizat câteva dintre democraţiile consolidate, Freedom House enumeră anxietatea provocată de Brexit, prăbuşirea guvernului din Italia, demersurile antidemocratice ale executivului din Polonia, atacurile teroriste din Europa şi criza din Siria. Aceasta din urmă a avut un efect considerabil din cauza valului de migraţie pe care l-a cauzat.

"Migraţia a jucat un rol important în slăbirea standardelor democratice din Europa şi SUA. Numărul solicitanţilor de azil a scăzut în 2016 în mare măsură în urma măsurilor de securitate luate la graniţele ţărilor din Balcani. Unii lideri politici din Europa îi califică în mod constant pe cei care fug din zonele marcate de conflict drept criminali, violatori şi terorişti", potrivit documentului publicat de Freedom House.

În raport se mai arată că, după atacurile teroriste din Europa, mai multe guverne au reacţionat sporind puterile forţelor de securitate şi relaxând constrângerile legislative ce vizau supravegherea şi monitorizarea persoanelor. De asemenea, teama de atacuri a mărit ostilitatea faţă de musulmani şi de imigranţi, adâncind diferenţele sociale şi ameninţând libertăţile civile.

"Numeroasele dificultăţi interne din Europa au scos la iveală vulnerabilităţi ascunse sau ignorate până acum. Corelate cu presiuni externe precum amestecul Rusiei şi criza migranţilor, aceste probleme au arătat clar că Europa nu mai poate fi un bastion implicit al stabilităţii democratice", apreciază autorii raportului, citat de agerpres.

În secţiunea rezervată situaţiei din SUA se arată că "succesul lui Donald Trump (...) demonstrează că America nu este imună la puterea de seducţie a populismului, fenomen manifestat în ultimii ani pe celălalt mal al Atlanticului. Campania electorală a avut parte de câteva evenimente îngrijorătoare provenind în special din declaraţiile lui Trump şi din acţiunile susţinătorilor săi şi punctate de insistenţa lui Trump potrivit căruia alegerile au fost fraudate, deşi nu a prezentat nicio dovadă. (...) Poziţiile exprimate de el în 2016 ridică semne de întrebare legate de viitoarea politică externă a SUA, una complet diferită de angajamentele strategice tradiţionale şi de angajamentul Americii faţă de democraţie, drepturile omului, reglementările internaţionale".

În document sunt indicate 11 ţări unde situaţia e "îngrijorătoare" şi cărora trebuie să li se acorde o atenţie sporită, din cauza tendinţei negative înregistrate. Pe listă figurează Polonia, unde organizaţia a remarcat "tentative susţinute a partidului Lege şi Dreptate (PiS), aflat la guvernare, de a spori influenţa puterii asupra mass-media, a sistemului juridic, a funcţionarilor publici şi asupra sistemului educaţional", Turcia, din cauza "consecinţelor înregistrate în plan politic şi al securităţii după tentativa de puci din iulie, care includ concedieri şi arestări în masă", precum şi China, unde "legile privind securitatea cibernetică au dus la sporirea supravegherii electronice" şi unde "avocaţii şi activiştii pentru drepturile omului şi membrii cultelor sunt condamnaţi la ani grei de închisoare".

Raportul enumeră şi câteva state ce trebuie monitorizate: Cehia, unde alegerile din octombrie vor duce la mărirea sau decăderea formaţiunii populiste şi naţionaliste ANO, Danemarca, unde Parlamentul are în vedere o serie de legi care, dacă sunt adoptate, vor restricţiona şi mai mult drepturile imigranţilor şi refugiaţilor, şi SUA, unde campania electorală a lui Trump pune la îndoială viitorul rol al Americii în lume şi abordarea libertăţilor civile.