Aproximativ 13 milioane de germani au inceput sa voteze duminica dimineata in cadrul a trei alegeri regionale, considerate de analisti drept testul suprem cu 18 luni inainte de legislative. Pentru a evita o infrangere prea rusinoasa pentru Uniunea crestin-democrata, cancelarul si-a multiplicat intalnirile electorale, in special in Baden-Wurtemberg, dar si in Renania-Palatinat, urmar la umar cu social-democratii (SPD).

Sambata, Merkel si-a consacrat ultima interventie electorala crizei refugiatilor, care a incurcat cartile politice, amenintand piedestalul cancelarului pentru prima data in ultimii 10 ani. Ea a insistat pe "datoria" refugiatilor de a se integra, insistand pe faptul ca solutiile europene promise de luni au redus numarul migrantilor porniti in cautarea unei vieti mai bune in nordul Europei.

Germania a fost cuprinsa de agitatie dupa ce, in 2015, a deschis portile pentru aproape un milion de solicianti de azil, in special sirieni fugiti de infernul razboiului care le devasteaza tara. Incendierea taberelor de refugiati, populatia scandalizata de agresiunile sexuale comise de migranti la Koln: nemtii par debusolati, dupa ce i-au primit pe refugiati cu bomboane si ursuleti de plus.

In acest context, ei par tot mai atrasi de dreapta populista, care spera un scor istoric la alegerile de duminica. Alternativa pentru Germania (AFD), o tanara formatiune infiintata in urma cu trei ani pentru a contesta euro, este prezentata drept marele castigator al acestor alegeri, creditata fiind cu 9% pana la 19% din intentiile de vot, in functie de regiune.

Ascensiunea acestui partid, care militeaza in special pentru inchiderea frontierelor, constituie un scenariu inedit din 1945. In opinia cancelarului Merkel, AFD isi va pierde din popularitate de indata ce criza refugiatilor va fi rezolvata. "AFD nu are nici un concept politic si nici o competenta pentru a gasi solutii", a afrimat, la randul sau, ministrul concervator de interne, Thomas de Maiziere.