În 1972, împreună cu Zoran Redzia, a început să cânte într-o trupă numită Jutro. La 1 ianuarie 1974, trupa și-a schimbat numele în Bijelo Dugme. Au semnat cu o companie de înregistrări, Jugoton. Bregovic a fost singurul compozitor al trupei și a scris cele mai multe versuri.

În 1975, când se pregătea de cariera de profesor al ideologiei oficiale la aceea vreme, marxism-leninism, formația Bielo Dugme a câștigat popularitate în fosta Iugoslavie. A devenit idolul tinerilor și cel mai important star rock al țării sale. S-a retras din Bielo Dugme în anii '90, având la activ 13 albume vândute în 6 milioane de exemplare. După zece ani de muzică rock, Bregovici a renunțat la acest gen pentru a se dedica stilului care l-a făcut cunoscut în întreaga lume: o combinație de ritmuri tradiționale balcanice, cu sonorități rock, potrivit bestmusic.ro.

Bregovic s-a îndreptat către film în 1978, când a compus muzica pentru ''Nije Nego'', a lui Mica Milosevic, însă cea mai fructuoasă colaborare s-a născut între el și regizorul Emir Kusturica, pentru care a compus soundtrack-ul la filme ca ''Dom Za Vesanje'', ''Arizona Dream'', ''Underground'', ''Crna Macka'' și ''Beli Macor''. Alte coloane sonore compuse de Goran Brogovic sunt cele ale filmelor ''Vremea Țiganilor'' și ''Regina Margot''.

Muzica sa conține în majoritate piese cu influențe sârbești, bulgărești, grecești și românești. Începe să compună muzică și să susțină concerte cu 10 instrumentiști, un cor de 50 de voci și o orchestră simfonică, trupa sa incluzând 120 de muzicieni și numindu-se ''Wedding and Funeral Band'', conform cinemarx.ro.

Cele trei momente fundamentale ale vieții pe care le exprimă muzica ce poartă semnătura sa sunt, după cum el însuși a mărturisit în nenumărate rânduri, nunta, înmormântarea și... marșul militar. Trompeta este instrumentul său preferat. În muzica lui Bregovici sunt trei aspecte specifice balcanilor, așa cum spunea muzicianul într-un interviu.

El crede că prin muzica sa oferă occidentului o cultură diferită. ''Ceea ce oferim noi occidentului e o cultură diferită de a lor. (...) Fur ceva din Balcani și dau ceva Balcanilor astfel încât în urma mea să rămână o curiozitate a lumii pentru acest lucru. Unii fură de pretutindeni, eu fur numai din Balcani. (...)', spune Bregovici.

A colaborat, în calitate de compozitor, cu artiști renumiți, ca Ofra Haza sau Cesaria Evora. ''Când eram tânăr credeam că viața e foarte lungă și te lasă să cercetezi o mie de posibilități. M-am înșelat. Anii mi-au arătat că nu am timp să străbat decât o singură cale. Voi cânta în Balcani ori de câte ori mi se va oferi șansa, indiferent de condiții. Entuziasmul publicului este dovada de comunicare perfectă între noi'', declara artistul în interviu, potrivit site-ului menționat.

În 2015, muzicianul și orchestra sa vor reveni în România, la prima ediție a festivalului intercultural "Baro Foro", concertul urmând să aibă loc în 29 august, la Arenele Romane.