Banca Centrală Europeană a anunţat duminică că va menţine nivelul actual al împrumuturilor de urgenţă pentru băncile elene şi că va urmări de aproape situaţia din Grecia. Este, fara indoiala, o veste buna, menita sa calmeze starea de spirit a grecilor, care au luat cu asalt bancile si ATM-urile.

O decizie capabila, in opinia expertilor, sa evite unul dintre scenariile nedorite pentru Grecia, si anume institutirea de catre Atena a unui control al capitalului. O decizie care nu are insa puterea de a rezolva lucrurile. In plus, daca Grecia se declara in incapacitate de plata, este posibila o depreciere a monedei euro, ceea ce va obliga BCE sa intrerupa programul de ajutor.

Acelasi lucru se va intampla daca Atena nu va rambursa catre BCE suma de 3,5 miliarde de euro, reprezentand obligatiuni de stat detinute de banc centrala. In cazul in care Grecia nu va efectua aceasta plata, BCE va fi constransa sa-si revizuiasca politica fata de statul elen.

Daca pana marti Atena nu face rost de bani si nu va plati rata scandenta la FMI, guvernele din zona euro ar putea cere, aplicand "clauzele in caz de default", rambursarea integrala a creditelor acordate Greciei. E adevarat, responsabilii Uniunii Monetare s-au grabit sa declare ca un asemenea demers este putin probabil, pentru ca nu ar face decat sa agraveze situatia financiara a Atenei. Decizia este de ordin politic.

Fara sprijinul BCE si al FMI, sectorul bancar elen s-ar putea prabusi, Grecia fiind nevoita, in aceste conditii, sa gaseasca o moneda paralela, care ar putea lua forma unui titluri de recunoastere a datoriei.