Gazprom şi încă o companie rusă Negusneft, precum şi grupul Sintez, se numără printre cei cinci candidaţi la privatizarea monopolului de gaze elen. Cumpărarea DEPA i-ar putea asigura gigantului rus controlul deplin al pieţei elene de gaze şi acces direct la piaţa europeană de profil.

'Washingtonul nu îşi ascunde îngrijorarea în legătură cu perspectiva trecerii DEPA sub control rusesc. Ruşii au ridicat ştacheta foarte sus, evocând suma de aproximativ 1,9 miliarde de euro, ceea ce evidenţiază interesele lor geopolitice', scrie pe site-ul său ziarul financiar elen Imerisia.

În scopul de a asigura conformitatea cu regulamentele europene, potrivit cărora companiile producătoare şi furnizorii nu pot controla reţelele internaţionale şi conductele, Gazprom a renunţat de a cumpăra o structură afiliată DEPA - operatorul reţelei de gaze elene DESFA. În schimb, cealaltă companie rusă Negusneft este interesată de achiziţionarea ambelor.

'Washingtonul a transmis guvernului elen că alegerea investitorului pentru DEPA nu ar trebui să transforme această ţară într-un ,,ostatic,, energetic, arătând astfel în mod clar în direcţia Gazprom, care acoperă deja mai mult de 80% din nevoile pieţei greceşti în sectorul gazelor', comentează publicaţia elenă.


În acest context, Imerisia scrie că creditorii internaţionali ai Greciei, cum ar fi UE, sunt interesaţi mai degrabă ca DEPA să fie vândută cât mai profitabil posibil. Aceleaşi criterii au fost exprimate şi de agenţia de privatizare elenă, însă Ministerul Energiei din Grecia nu exclude şi alte cerinţe faţă de potenţialii investitori.


După cum relatează publicaţia economică elenă, oferta Gazprom pentru DEPA depăşeşte cu mult pe cea a altor doi potenţiali investitori, printre care, în afară de Negusneft, se numără două societăţi elene şi compania de stat azeră Socar.