'Este primul caz în care putem vedea o formă de ieşire (din zona euro) ca pe o posibilitatea reală', a declarat economistul-şef al IIF, Philip Suttle, adăugând că aceasta ar fi 'mult mai uşor' pentru o ţară mică, de dimensiunile Ciprului.

'Ciprul este pe cale să suporte toate costurile legate (...) de euro, fără să aibă vreun beneficiu', a subliniat el în cursul unei conferinţe de presă, referindu-se la deprecierea depozitelor bancare şi la 'depresiunea' economică inevitabilă pentru această ţară al cărei sector financiar, crucial pentru economie, a fost amputat.

Sub presiunea creditorilor internaţionali - troica formată din FMI, UE şi BCE -, Ciprul a acceptat falimentul băncii Laiki, a doua ca mărime din ţară, şi impozitarea conturilor mai mari de 100.000 de euro în schimbul unui ajutor în valoare de 10 miliarde de euro.

'Singura soluţie pentru ţară ar reprezenta-o devalorizarea', imposibilă cu moneda unică, a atras atenţia Suttle, apreciind că ieşirea Ciprului din zona euro nu ar fi însoţită 'în mod necesar' de repercusiuni în Europa.

În schimb, IIF şi-a exprimat îngrijorarea legată de consecinţele planului cipriot de salvare asupra altor bănci europene aflate în dificultate. 'Este absolut sigur că aceasta va majora costurile finanţării (...) băncilor slabe sau percepute ca slabe', în special din Spania, Portugalia sau Italia, a mai afirmat Suttle.

'Astfel, sunt agravate într-un anume fel provocările cu care se confruntă aceste ţări', a adăugat el. IIF, organizaţie cu sediul la Washington, reprezintă interesele a peste 470 de instituţii financiare din întreaga lume, relateaza Agerpres in pagina electronica.