La aceasta creştere a PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,0%; industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 1,7%, şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 10,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,4% contribuind cu 4,5% la creşterea PIB, şi consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, cu o contribuţie de +0,4%, consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului său.

O contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii cu 7,6% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,3%.

Comisia Europeană (CE) a revizuit în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluţia PIB în 2017, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa.