"România, Bulgaria şi Grecia, aceste economii ar putea fi serios afectate dacă va fi un Brexit dur, iar BERD va fi nevoită să finanţeze mai multe proiecte în această situaţie", a precizat Chakrabarti, scrie agerpres.

Europa de Est a fost principalul beneficiar al bugetului european pentru perioada 2014-2020, care prevede sume de 60 de miliarde de euro pentru a ajuta ţări precum Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria să recupereze decalajul care le separă de statele mai bogate din vest. Însă pe fondul riscurilor că ieşirea Marii Britanii din UE va reduce finanţarea europeană pentru regiunea Europei de Est, Ungaria se grăbeşte să acceseze miliarde de euro din fondurile europene de coeziune, a declarat recent Nandor Csepreghy, secretar de stat parlamentar la cabinetul premierului Viktor Orban.

La rândul său, Lituania a început să caute fonduri în altă parte. "Am început lucrările pregătitoare pentru a atrage investiţii suplimentare din parte investitorilor instituţionale pentru a înlocui o parte din investiţiile UE în viitor", a declarat ministrul de Finanţe din Lituania, Vilius Sapoka.

Suma Chakrabarti subliniază că finanţări suplimentare ar putea veni şi de la BERD, care colaborează în regiunea Europei de Est şi cu alte instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale. "Avem suficient capital pentru a creşte finanţarea în aceste ţări, nu ne lipseşte capitalul", a spus Chakrabarti.

Regiunea Europei de Est a înregistrat în 2016 unul din cele mai puternice ritmuri de creştere din blocul comunitar, în frunte cu România. Chiar dacă ritmul de creştere se va reduce în acest an potrivit estimărilor FMI, avansul respectivelor economii va fi mai mare decât cel înregistrat de alte state membre UE. În luna noiembrie a anului trecut, BERD estima că România va înregistra în 2017 o creştere de 3,7%, mai puţin faţă de avansul 4,8% preconizat pentru 2016.