Barack Obama - care asistă la ultimul său summit al NATO in calitate de sef al administratiei americane - a avertizat împotriva riscurilor unui Brexit care s-ar prelungi şi ar afecta stabilitatea financiară şi securitatea în Europa. "Nimeni nu are interes în negocieri conflictuale şi prelungite' asupra ieşirii Regatului Unit din UE, a lansat Obama, subliniind că relaţia transatlantică îşi trăieşte, poate, "momentul său cel mai important de la sfârşitul Războiului rece'.

In replica, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat ca Londrei ii revine dreptul de a demara negocieri dupa referendumul din 23 iunie, dar a asigurat că UE le va aborda în spirit constructiv. 'Eu nu le voi face în manieră ostilă', a declarat Juncker, conchizând că este în 'interesul tuturor' ca Regatul Unit să rămână un partener solid.

'Marea Britanie nu va juca un rol mai mic în lume', a asigurat, la rândul său, premierul britanic demisionar David Cameron la sosirea la summit. De altfel, UE şi NATO au anunţat organizarea unui referendum referitor la cooperarea lor, în special în schimbul de informaţii.

Pe de alta parte, la  doi ani de la summit-ul de la Newport (Ţara Galilor), care a luat act de noua situaţie creată în Europa după anexarea Crimeii de către Rusia, cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au finalizat noua strategie în estul continentului. Ele au decis să trimită patru batalioane (a câte 600 până la 1.000 de oameni fiecare) în ţările baltice şi în Polonia, cu scopul de a descuraja Rusia de orice aventurism teritorial.

'Aceste batalioane vor fi robuste şi multinaţionale. Un atac împotriva unui aliat va fi astfel considerat un atac împotriva întregii Alianţe', a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ei vor fi încadraţi de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, care vor furniza grosul trupelor, cu participarea la scară mai mică a altor ţări ale Alianţei, ca Franţa şi Belgia (cu câte 150 de oameni fiecare).

Cu riscul de a provoca mânia Moscovei, NATO a dat semnalul constituirii scutului său antirachetă în Europa, care dispune de acum înainte de o 'capacitate operaţională iniţială'. 'Instalaţiile, cu baze în Turcia, România şi Spania, sunt acum în măsură să funcţioneze sub un comandament NATO şi un control al NATO', a anunţat Jens Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică rămâne totuşi dornică să restabilească dialogul cu Rusia cu scopul de a evita orice incident susceptibil să degenereze şi de a restabili o anume stabilitate în Europa. 'Vom pune accentul pe acest dialog' în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern vineri seara, la Varşovia, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

Mai incisiv, preşedintele francez Francois Hollande a declarat cu fermitate că Rusia nu este 'nici un adversar, nici o ameninţare' şi a negat orice 'vocaţie a NATO de a exercita presiuni în relaţia dintre Europa şi Rusia'. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au reafirmat angajamentul de a-şi majora bugetele apărării până la 2 % din PIB pentru a face faţă noilor ameninţări, nu doar în Est, ci şi în Sud, din partea jihadişitilor, scrie agerpres.

Doar 5 din cele 28 de state membre au atins acest obiectiv. Cheltuielile europenilor şi canadienilor în acest domeniu ar trebui totuşi să crească cu 3% în 2016. 'Mai avem încă un drum lung de parcurs', dar o ?cotitură' a fost făcută', a estimat Stoltenberg. Preşedintele francez a insistat pe necesitatea ca alte ţări europene să suporte în mai mare măsură povara luptei împotruva terorismului. 'Franţa va face ceea ce trebuie, dar nu mai mult', a spus el.