Majorarea salariului minim mult peste creşterea productivităţii muncii ar putea face mai mult rău decât bine în România, afirma experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.

In opinia lor, politica salariului minim poate furniza protecţie muncitorilor cu venituri mici. Dar, odata cu majorarea semnificativă planificată pentru acest an, ponderea salariului minim în salariul mediu în România va depăşi media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externă şi ar putea afecta crearea locurilor de muncă, în special pentru angajaţii cu competenţe scăzute şi în industriile unde forţa de muncă este numeroasă, explica raportul FMI.

Prin urmare, FMI recomandă ca ritmul majorării salariului minim în viitor să fie moderat şi să echilibreze argumentele sociale cu sporirea competitivităţii, a productivităţii şi a perspectivelor de muncă. Ar fi util să se înfiinţeze un comitet de experţi pentru piaţa forţei de muncă şi periodic să se reevalueze impactul politicilor din domeniul forţei de muncă, inclusiv salariile minime, susţin experţii instituţiei financiare internaţionale.

Pe de alta parte, FMI recomandă Băncii Naţionale a României (BNR) să menţină actualul nivel al dobânzii de politică monetară, însă consideră că este necesară reducerea diferenţei dintre aceasta şi dobânzile din piaţă, având în vedere că dobânzile reale au devenit negative.

'Având în vedere inflaţia negativă, un nivel redus al inflaţiei importate şi incertitudinile cu privire la expectaţiile inflaţioniste, dobânda de politică monetară poate fi păstrată neschimbată până când proiecţia privind inflaţia se îndreaptă mai clar către un nivel deasupra ţintei. Oricum, BNR ar trebui să dea un semnal de întărire şi să înceapă să reducă diferenţa dintre dobânda de politică monetară şi dobânzile din piaţă, prin absorbţii de lichiditate şi îngustarea coridorului de dobânzi. Aceste măsuri vor duce la întărirea cadrului de politică monetară. Având în vedere impulsul fiscal puternic pro-ciclic, ar putea fi necesar ca politica monetară să reducă efectele nedorite în gestionarea cererii interne', arată experţii Fondului.

Specialistii FMI recomanda, de asemenea, României să continue reformele structurale necesare pentru a îmbunătăţi investiţiile în sectorul public şi privat şi pentru a majora potenţialul de creştere a economiei. Raportul mentioneaza dintre principalele dificultati, imbunătăţirea guvernanţei corporatiste a întreprinderilor de stat, restructurarea celor care au de mult timp probleme şi consumă bani de la buget, majorarea absorbţiei fondurilor europene şi îmbunătăţirea climatului de investiţii.

Staff-ul FMI recomandă adoptarea rapidă şi implementarea fermă a legislaţiei privind îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste a întreprinderilor de stat. De asemenea, experţii recomandă accelerarea ofertelor publice iniţiale (IPO) şi a programului de privatizare. Toate întreprinderile de stat trebuie puse pe o bază solidă, inclusiv prin măsuri de restructurare sau de lichidare, în funcţie de situaţie. Aceste reforme vor ajuta la îmbunătăţirea profesionalismului conducerii întreprinderilor de stat şi a alocării resurselor, vor majora profitabilitatea şi vor reduce subvenţiile, susţin experţii instituţiei financiare internaţionale.

In alta ordine de idei, FMI crede ca Romania trebuie să evite măsurile care ar putea submina stabilitatea sistemului bancar în condiţiile în care recentele decizii destinate sprijinirii debitorilor ar putea submina stabilitatea financiară, predictibilitatea justiţiei şi avansul creditării. Experţilor instituţiei financiare considera legea darii in plata un risc important pe termen scurt la adresa bilanţului băncilor.

Totodata, FMI se arata ingrijorat faţă de propunerea conversiei forţate a creditelor în valută analizată de Parlament, care potrivit experţilor Fondului ar presupune modificarea retroactivă a contractelor.