"Calculul pe care noi l-am făcut având în vedere creşterea dobânzilor şi a costurilor de împrumut ale statului, creşterea costurilor pe produsele importate duc la un cost total până la sfârşitul anului de aproximativ 2 miliarde de euro. Vă fac numai o radiografie numai a ceea ce înseamnă diferenţa de curs valutar şi implicaţiile pe importuri. Importurile trimestriale sunt în jur de 20,8 miliarde de euro, atât au fost pe primul trimestru, iar dacă ne uităm la o diferenţă a cursului valutar de la 4,55 lei/ euro la 4,59 avem 20 de milioane de euro strict", a spus Florin Jianu, în cadrul unui conferinţe de presă.

Acesta a subliniat că la această sumă nu au fost luate în calcul fondurile europene, iar în programul de guvernare era prevăzut ca până la finalul anului să fie atrase 4,6 miliarde de euro.

"Gândiţi-vă că mai mult de 80% dintre ele nu vor fi realizate. Trebuie să facem diferenţa, nu avem exact datele cât sunt plăţi directe pe agricultură pentru că ele o să intre în acest calcul de 4,6 miliarde de euro, dar se scad. Cred că acelea vor fi singurele sume atrase în acest an, dacă mă întrebaţi pe mine. Suntem la jumătatea anului, nu avem acreditate autorităţile de management, nu sunt semnate contracte", a afirmat Jianu, citat de agerpres.

Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a precizat că pierderea rezultă nu doar din faptul că banii nu au fost încasaţi, ci şi din acela că bugetul nu va avea partea de impozite şi contribuţiile generate de aceste fonduri.

Totodată, Florin Jianu a menţionat că instabilitatea economică indusă de tensiunile politice recente a produs o serie de efecte ale căror repercusiuni se văd şi se vor vedea şi în următoarele luni. În ceea ce priveşte deprecierea cursului, Jianu susţine că urmare a acesteia la nivel economic se va înregistra o serie de fenomene cu impact direct asupra mediului de afaceri: creşterea preţului produselor importate, instabilitate pentru contractele încheiate de antreprenori, aceştia fiind nevoiţi să îşi ia o marjă de siguranţă pentru preţurile pe care le fixează, creşterea poverii creditelor în euro, creşterea costurilor la care se împrumută statul, scăderea investiţiilor din partea statului.