Isărescu a susţinut astfel importanţa unei creşteri economice coerente pentru a atinge convergenţa cu statele dezvoltate din Uniunea Europeană. "Nu există niciun substitut pentru politicile economice coerente. (...) Una dintre concluziile raportului este că nu orice creştere economică asigură convergenţa. Raportul avertizează asupra încetinirii procesului de convergenţă. Tema convergenţei pentru România poate uni naţiunea, toată lumea vrea să ne apropiem de nivelul de trai al ţărilor dezvoltate", a precizat Isărescu, citat de agerpres.

El a amintit că România a avut în trecut doi ani consecutivi de creştere economică de 7%, creştere care nu a fost sustenabilă, iar efectele acestui lucru se văd şi acum. Isărescu a subliniat că este preferabilă o creştere economică mai mică, dar constantă, decât o creştere economică mare, dar care să fie riscantă şi care să fluctueze conjunctural.

"BNR sprijină pe toate căile ideea unui proiect de ţară, unde creşterea economică să fie bazată pe creşterea productivităţii. (...) Cu o creştere economică de 1%, dar care să fie an de an, în următorii 25 de ani putem ajunge la 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor, care să nu fluctueze în funcţie de cursul de schimb. Această perspectivă de 25 de ani poate fi îndepărtată pentru cei din generaţia mea, însă la fel a fost şi cu aderarea la Uniunea Europeană", a mai spus guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, convergenţa nu este un drum cu sens unic şi multe ţări au eşuat în acest proces. Isărescu a lansat un apel către economiştii din bănci să coopereze pentru o analiză economică pertinentă. "Convergenţa în interiorul uniunii economice nu vine de la sine. Economiştii din bănci trebuie să se adune şi să facă o analiză adevărată, întrucât în acest moment avem un deficit de analiză economică", a continuat guvernatorul.

El a arătat că unele cuvinte precum "sustenabilitate" sau "coerenţă" pot suna a "păsărească", iar societatea nu este încă pregătită pentru ele. "O creştere economică nesustenabilă poate fi corectată, însă efectele durează, se văd în timp pe durata câtorva cicluri electorale", a completat Isărescu.
Guvernatorul BNR a ţinut să amintească faptul că, în ianuarie 2016, România a plătit ultima tranşă din împrumutul de 12 miliarde de euro accesat în 2009 de la FMI.

"Nu spun asta pentru a face un titlu de glorie, nici pentru a răsufla uşuraţi că am plătit ultimii bani din împrumut. Acel împrumut a fost luat pentru a finanţa o ajustare. Niciun ban de la FMI nu s-a dat pentru salvarea vreunei bănci, în ciuda percepţiei. Din punct de vedere macroeconomic, cel puţin până acum România este stabilă şi avem un necesar de finanţare externă mult mai scăzut", a mai susţinut şeful băncii centrale.