"Când cursul se deprecia, transmisia asupra inflației, asupra creșterii prețurilor, era extrem de rapidă. Când se aprecia... Acum vreo șapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci deprecierea era dublă, ca impact, comparabil cu aprecierea. Frica de depreciere era dominantă în rândul agenților economici și, atunci, ei își puneau marje mai mari ca să se protejeze de depreciere. Asimetria s-a diminuat. Eu am remarcat-o! (...) După un timp, s-a văzut că direcția leului nu este doar de depreciere. Stă tolănit leul în intervalul 4,40 — 4,44 lei/euro de aproape o jumătate de an, adică mai puțin de 1%. A ignorat total anul electoral (...). S-a tolănit și mai tare din septembrie, a devenit și mai leneș, mai dă din când în când din coadă... Întrebarea este cât mai durează această stare de insensibilitate, de ignorare a scenei politice. Înainte, în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele să vedem unde se duce", a explicat guvernatorul BNR.

El a precizat că reducerea asimetriei dintre impactul asupra prețurilor a devalorizării leului și cel al aprecierii acestuia a fost constatată în urma unor cercetări profunde realizate de echipa de politică monetară a Băncii Naționale.

În opinia guvernatorului BNR, este important ca banca centrală să ofere mai multă transparență, să demonstreze că metodele sale se bazează pe cercetare, pentru creșterea credibilității, având în vedere că, deși România îndeplinește toate criteriile de adoptare a monedei unice europene, "nimeni nu ne crede".

"Trăim în sentimentul acesta ciudat că am ajuns, din cele cinci țări, să fim singura țară care îndeplinește toate cele cinci criterii de la Maastricht — mă, da' toate — de aderare la zona euro, iar pe scorul cu 12 indicatori doar cu poziția investițională netă suntem pe depășire, dar acolo sunt toate țările, pentru că s-a schimbat paradigma: înainte era bine să ai intrări de capital, iar acum dacă sunt prea mari... Și, uitați-vă, că nu crede nimeni! Asta înseamnă că trecutul nostru a fost cu suișuri și coborâșuri și e normal să ai probleme de credibilitate", a explicat guvernatorul BNR.

România a stabilit data de 1 ianuarie 2019 ca țintă pentru aderarea la zona euro, ținta inițială fiind 2015.