Tensiunile diplomatice dintre Beijing si Tokyo s-au acutizat in ultimul an pe fondul disputei privind apartenenta a cinci insule nelocuite, dar care dispun, se pare, de importante rezerve de hidrocarburi, situate la 330 kilometri de coastele chineze si la 410 kilometri de insula nipona Okinawa. Pe fondul unei atitudini agresive a Chinei, care a creat inclusiv o zona de aparare a aeriana care include disputatele insule Senkaku/Diaoyu, Japonia s-a vazut, practic, obligata sa-si dezvolte strategia de aparare. 

Fortele de care dispune China?

Fortele Armatei populare de eliberare sunt importante: Beijing dezvolta, in prezent, rachete antinavale cu raza lunga de actiune si avioane performante de lupta. O puternica expansiune cunoaste marina de razboi, care numara, potrivit datelor valabile pana la data de 1 octombrie anul trecut, 225.000 de oameni si nave cu un tonaj cumulat de 507.000 tone (fata de 447.000 tone in 2008).

Cu siguranta, aceste date sunt deja depasite, avand in vedere ritmul de productie. In 2012, au fost date, printre altele, in exploatare:
• un portavion, Liaoning,
• 3 submarine,
• 5 fregate lansatoare de rachete,
• 5 fregate de escorta,
• 7 corvete,
• aproximativ 20 de nave de patrulare.
• 2 petroliere de alimentare,
• 2 nave de cercetare stiintifica.

Cum reactioneaza armata japoneza?

Strategia de aparare s-a modificat. Trupe si material de lupta au fost dislocate din nord spre nord-vestul arhipelagului, pentru a proteja zonele revendicate de Beijing. Astfel, numarul tancurilor de lupta a fost redus in profitul instalatiilor mobile. Sporeste, in schimb, numarul submarinilor. Pe de alta parte, accentul se va pune pe caracterul operational al fortelor. Trei piloni principali vor sustine aceasta evolutie a sistemului de aparare: activitatile de spionaj si de supraveghere, capacitati de reactie si capacitati de mobilizare si de depasare.

De asemenea, ministerul nipon al apararii considera prioritara infiintarea unor trupe amfibie, in masura sa recupereze insulele din sud-vestul arhipelagului si, in special Senkaku, in cazul in care acestea din urma vor fi invadata si ocupate. Aceasta forta noua se inspira din modelul american al puscasilor marini. In acelasi timp, fortele terestre ale japoneze isi vor spori efectivele cu 5.000 de oameni, pana la 15.000.

Planul de aparare pe termen mediu prevede, pe langa cheltuielile de personal, diferite achizitii de material militar. Astfel, vor fi cumparate:

• 3 drone americane de supraveghere tip Global Hawk, care vor tine sub observatie acftivitatile militare chinez si nord-coreene,
• 2 distrugatoare echipate cu sisteme antiracheta Aegis (capabile sa intercepteze rachetele testate periodic de Phenian), care se vor alatura celor 6 aflate deja in dotarea marinei militare janponeze,
• 17 avioane cu decolare verticala MV-22,
• 52 vehicule amfibie
• 5 submarine
• 28 avioane de lupta F-35,
• 4 avioane de alerta aeriana si trei de alimentare in zbor.

Cum evolueaza bugetele militare ale Japoniei si Chinei?

Ambele afiseaza o crestere puternica: ministerul nipon al apararii a cerut, in august anul curent, o crestere a cheltuielilor pana la 4.890 miliarde de yeni (37 miliarde de euro) pentru exercitiul aprilie 2014 – martie 2015, ceea ce inseamna un avans de 2,9% fata de bugetul initial al anului in curs.  Pe ansamblul celor cinci ani ai planului de aparare pe termen scurt, bugetul apararii se va ridica la 24.600 miliarde de yeni (173 miliarde de euro)

In ceea ce priveste bugetul alocat de China fortelor sale armate (care numara 2,3 miliarde de soldati), el a fost majorat anul acesta cu 10,7%, pana la 720,2 miliarde de yuani (88,8 miliarde euro). Expertii occidentali sunt de parere ca, in realitate, China aloca pentru Armata populara peste 230 miliarde de euro. O cifra care cuprinde, este adevarat, programul spatial, controlat de militari, precum si cheltuielile de intretinere a arsenalului nuclear.