"Dacă avem în vedere un criteriu cantitativ, în acest an, la nivelul DNA sunt în investigare peste 4.500 de cazuri de corupție la nivel înalt și mediu. Sigur că unii ar putea susține că acest număr de dosare indică o creștere a corupției în România. Într-o altă opinie, la fel de justificată, alții ar putea susține că de fapt a crescut eficiența instituțiilor anticorupție în a descoperi și investiga aceleași infracțiuni. Iată un exemplu în care același criteriu poate duce la concluzii diferite", a argumentat Laura Codruța Kovesi.

Numai anul trecut, a adăugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de către instanțe în urma investigațiilor DNA și procurorii anticorupție au instituit sechestre asupra unor bunuri în valoare de peste 350 de milioane de euro.

"În ultimii ani, DNA s-a ocupat în mod exclusiv de investigarea acțiunilor de corupție la nivel înalt comise în România și, în acest context, am putut experimenta eficiența diferitelor strategii anticorupție. Am avut acces la o multitudine de date statistice și, lucrul cel mai important, am fost supuși unor monitorizări permanente și extrem de detaliate, atât interne, cât și internaționale. DNA este instituția din domeniul judiciar care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor și este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite în raportul anticorupție al Uniunii Europene, după o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii", a subliniat șefa DNA.

Kovesi a arătat că, în aprecierea DNA, corupția trebuie abordată printr-un ansamblu coerent de politici anticorupție, care să privească în egală măsură prevenirea, dar și combaterea fenomenului. Potrivit ei, doar măsurile penale nu sunt suficiente, existând riscul ca fenomenul corupției să reapară atunci când factorii favorizanți există în continuare și nu sunt eliminați.

"Apoi, o abordare coerentă a fenomenului corupției nu se poate realiza dacă nu există în aceeași măsură voință politică și o atitudine fermă, unitară, a sistemului judiciar. Lipsa uneia dintre cele două condiții duce în timp la scăderea eficienței politicilor în combaterea corupției. (...) Justiția reprezintă un prim domeniu care trebuie curățat de corupție pentru a putea construi mai departe un sistem cu adevărat imparțial, independent și predictibil", a mai spus procurorul șef al DNA.

Potrivit acesteia, gradul de încredere al publicului într-o instituție poate fi un criteriu esențial în momentul evaluării activității iar politica cea mai importantă trebuie să fie cea a faptelor, a rezultatelor.

"Singurul mod în care putem fi credibili și învingători este să acționăm cu responsabilitate, echilibru, independență și eficiență. De prea multe ori discuțiile referitoare la corupție rămân la nivelul unor generalități și al unor principii fără finalitate clară. Definirea standardelor după care poate fi evaluată atitudinea unei societăți în raport cu corupția reprezintă un exercițiu esențial și, în același timp, extrem de dificil. Cred că avem cu toții nevoie de un sistem de referință comun acceptat în funcție de care să înțelegem gravitatea fenomenului corupției, să alegem politicile adecvate", a mai declarat procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, citata de Agerpres in pagina electronca.