Într-o ediție specială a publicației Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii - Nick Chism, James Stewart și Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 și își împărtășesc opiniile cu privire la zece tendințe care se așteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor. Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare și cereri tot mai intense de reînnoire și extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu prioritățile electorale pe termen scurt. 

O consecință a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forțându-i pe aceștia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc.

„Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înțelege potențialul productiv al proiectelor și întregul beneficiu al investiției lor. În același timp, tehnologia a permis investitorilor să își gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obțină o eficiență crescută din bunurile existente, performanțe optimizate pe termen lung, o durată de viață mai lungă și un timp de nefuncționare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

„Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013- 2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu.

„Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.

„Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte - ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14. Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local. Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.

PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat. Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.

Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendințe si oportunitati care se așteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:

1. Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.

2. Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiții private – în special în condițiile actuale de piață.

3. Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar își va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacțiilor în infrastructură.

4. Atenția se îndreaptă asupra orașelor: Orașele au devenit focarul de activitate economică al unei națiuni.

5. Folosirea la maximum a investițiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenție se acordă obiectivelor deja existente.

6. Reziliența urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu - este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică și politică.

7. Apariția unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată și de dorința de a se obține o mai bună eficiență operațională. 

8. Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potențialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.

9. Reducerea costurilor - în centrul atenției: Dorința de a investi depășește cu mult capacitatea de finanțare.

10. Lupta pentru talent și specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari și mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare și talent.

KPMG este o rețea globală de firme care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și în domeniul afacerilor, ce îşi desfășoară activitatea în 156 de țări și are 152.000 de angajați.

În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea în cadrul celor șase birouri din București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinau.