După șapte ani de implementare a fondurilor, cele zece țări ECE (Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia) supuse evaluării în cadrul raportului au contractat împreună 98% din bugetul alocat lor pentru perioada de programare. La sfârșitul anului 2013, programele cuprinse în Cadrul Strategic Național de Referință al Bulgariei și Ungariei au arătat cel mai ridicat coeficient de contractare, cuprins între 112% și 106%, ceea ce este remarcabil și din perspectivă diacronică. Cel mai mare progres s-a înregistrat în Ungaria.

La sfârșitul anului 2013, țările cu rata cea mai redusă de contractare au fost Slovacia și România. Nivelul de plăți a oferit o imagine ușor diferită, țările Baltice preluând conducerea.

Un important factor care indică nivelul real al gestionării fondurilor UE este diferența dintre sumele contractate și sumele plătite.  Cu cât este mai mică diferența dintre acești doi factori cu atât sunt mai eficient gestionate fondurile UE din perspectiva distribuției reale a acestora. Estonia este lider în ceea ce privește distribuția fondurilor UE, cu o diferență de doar 19% între sumele contractate și sumele plătite.  Lituania a obținut, de asemenea, rezultate bune (25%). Cele mai mari diferențe între sumele contractate și cele plătite sunt înregistrate în Bulgaria (58%) și România (57%).     

În 2013, România a atins un nivel de absorbție a fondurilor UE de aproximativ 34%, sumele decontate de Comisia Europeană în același ani atingând suma de 2,88 miliarde EURO. 

Comparativ cu această sumă, pe întreaga perioadă cuprinsă între 2007 și 2012, a fost atrasă o sumă de 2,2 miliarde EURO. Deși în anul 2013 s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în rata de absorbție a fondurilor UE, România încă se află în urma altor țări membre UE din perspectiva ratei de absorbție, manifestând însă o tendință pozitivă de recuperare a decalajului în perioada 2007-2013. Cu toate acestea, există semnale că anul 2014 va fi mai bun decât 2013, ca rezultat al progreselor recente înregistrate de Programul Operațional Sectorial de Transport și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

În ce privește noua perioadă de programare 2014-2020, volumul de fonduri UE alocat diferă de la țară la țară – cel mai mare buget fiind alocat Poloniei, cu cea mai mare populație între țările ECE.  Cu toate acestea, fondurile UE pe cap de locuitor au cel mai mare nivel în Slovenia. Polonia și Republica Cehă beneficiază de aproape 50% din fondurile alocate de UE. Împreună cu Ungaria și România, valoarea totală a fondurilor reprezintă aproape 2/3 din totalul fondurilor UE alocate regiunii ECE.

Șerban Toader (foto), Senior Partner, KPMG România: “În contextul economic mondial curent , orice indicator pozitiv reprezintă un aport la capitalul de încredere acordat economiei naționale. Este și cazul rezultatelor înregistrate în creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, dar care obligă în continuare la o atitudine prudentă a autorităților. Acestea trebuie sa își îndrepte atentia către consolidarea acțiunilor dovedite ca fiind eficiente și corectarea acelor aspecte care au generat diverse probleme operaționale”.  

Daniela Nemoianu (foto2), Partener Executiv la KPMG în România, menționează: “KPMG revine în 2014 cu un studiu tematic ce conturează o imagine a performanțelor țărilor din Europa Centrală și de Est în accesarea fondurilor structurale. Este deosebit de îmbucurătoare creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene la nivel național, cu perspective bune pentru perioada următoare. În același timp, trebuie să ne raportăm și la rezultatele înregistrate de țările vecine și să analizăm performanțele României într-un context competitiv global.

Remarcăm în continuare o serie de aspecte negative recurente care au influențat rezultatele. Dintre acestea menționam întârzierile înregistrate în evaluarea cererilor de finanțare/rambursare, lipsa capacității tehnice/instituționale la nivelul beneficiarilor sau proceduri de achiziții publice ineficiente din punct de vedere al celerității, calitatii și resurselor implicate.

Avem în față un nou parcurs bugetar reprezentat de programarea 2014-2020, iar rezultatele pozitive, înregistrate în special la nivelul anului 2013, sugerează existența unui real potențial operațional și strategic la nivelul actorilor implicați în administrarea fondurilor structurale și de coeziune. Cu toate acestea, nu trebuie subestimate eforturile și măsurile specifice necesare a fi implementate în perioada următoare în ariile de intervenție strategice. Cu titlu de exemplu, menționăm zona proiectelor prioritare de infrastructură națională/regională ce necesită o abordare integrată a modului de planificare si implementare”.

Florin Bănăţeanu, Director pentru Consultanţă în Fonduri Europene și Sectorul Public din cadrul KPMG România, adaugă: “Se remarcă, fără îndoială, progresul înregistrat de România la capitolul îmbunătățirii ratei de absorbție a fondurilor europene, însă acest rezultat pozitiv trebuie susținut în continuare de formularea și susținerea unor politici coerente precum și de o mai eficientă alocare și utilizare a fondurilor dedicate asistenței tehnice.”