2017 este anul tuturor pericolelor: Tarile UE trebuie să facă front comun pentru a negocia ruptura cu Londra şi pentru a stavili ascensiunea partidelor xenofobe şi eurofobe, care speră să progreseze mai mult decât oricând la viitoarele scrutine din Franţa şi Germania. "Ceea ce s-a schimbat este faptul că azi nu ne confruntăm cu o singură criză importantă, ci cu o multitudine de crize grave şi complexe", spune Stefan Lehne, cercetător asociat al Centrului Carnegie Europa. "Nu mai putem garanta că UE va ieşi cu bine din aceste crize în 2017 şi 2018", adaugă el.

Da, subliniaza fostul diplomat austriac, UE va supravieţui, cel puţin ca piaţă unică, datorită "puternicelor logici economice pe care se fondează". Este precum "Sfântul Imperiu romano-german, care a continuat să existe mai multe secole după ce a murit politic".

UE a cunoscut numeroase momente tensionate, de la politica "scaunului gol" a generalului De Gaulle, în 1965-1966, la adeziunea tardivă a Marii Britanii, în anii 1970, pe fondul şocului petrolier şi crizei monetare, comenteaza, la randul lui, Frederic Allemand, de la Universitatea din Luxemburg. "Însă crizele de astăzi ne fac să ne întrebăm in legatura cu sensul proiectului european". "Evident, pacea este în continuare pe frontispiciu, dar dincolo de asta, ce model economic şi social vrem noi în Europa?", a continuat el.

Rata somajul din UE rămâne ridicata, iar creşterea economică destul de timidă, consecinţe ale crizei financiare din 2007-2008. A venit apoi criza  datoriilor ţărilor din sud, la care Bruxellesul a răspuns prin cure de austeritate extrem de nepopulare. În 2015, Grecia a eşuat chiar în a ieşi din zona euro.

Europenii nu au reuşit să oprească tragedia siriană, nici conflictul din Ucraina, sursă a unor grave tensiuni cu Rusia lui Vladimir Putin. Peste tot, atentatele jihadiste au schimbat în mod radical climatul de securitate. Sosirea a circa 1,4 milioane de migranţi în 2015 şi 2016 a adâncit şi mai mult divergenţele, unele ţări, precum Ungaria lui Viktor Orban, ridicând garduri de sârmă ghimpată, contrar Germaniei care iniţial şi-a deschis frontierele în faţa migranţilor.

"Niciodată până acum, nu am văzut o asemenea fragmentare şi atât de puţină convergenţă în Uniunea noastră", a recunoscut preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, descriind Europa în "criză existenţială". În acest context, negocierile asupra Brexitului care ar urma să înceapă în mai pot da impresia că UE atârnă de un fir de păr. Orizontul s-ar putea lumina insa dacă alegerile franceze din primăvară şi cele germane din septembrie vor fi castigate de lideri capabili să accelereze noul proiect european, afirma expertii.